Produsele chimice – principalul dușman al balanței comerciale a României
Produsele chimice reprezintă cea mai mare sursă de deficit comercial al României, având o pondere de aproximativ 37,8% din deficitul total net, conform unei analize a Profit.ro bazată pe datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru ianuarie 2025. INS a raportat o creștere a deficitului comercial cu 38% în ianuarie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Deficitul total înregistrat este de -2,74 miliarde euro, iar cel mai mare deficit individual este de -1,03 miliarde euro la produsele chimice. Acest sector contribuie semnificativ la deficit, având o pondere de 14,6% în totalul importurilor. Exporturile de produse chimice sunt relativ mici, totalizând doar 424 milioane euro, ceea ce reprezintă doar 5,8% din total.
Industria chimică din România se confruntă cu provocări majore, în special din cauza lipsei gazului ieftin, care este esențial pentru producția din acest sector. Steve Hunt, CEO-ul Chimcomplex, a subliniat că 2024 a fost un an dificil pentru întreaga industrie chimică, evidențiind impactul negativ al creșterilor costurilor la energie.
Impactul asupra economiei românești
Produsele chimice sunt vitale pentru diverse industrii, inclusiv agricultură și farmaceutice. Cu toate acestea, România nu produce suficient sau suficient de competitiv pentru a acoperi consumul intern, ceea ce accentuează deficitul comercial. Această situație subliniază necesitatea unor măsuri strategice pentru a sprijini industria chimică românească și a reduce dependența de importuri.
Industria chimică din România se confruntă cu o criză de competitivitate, provocată de costurile ridicate ale energiei și materiilor prime, precum și de concurența acerbă din partea producătorilor din țări terțe. Această problemă a fost accentuată de creșterea prețurilor gazelor, care a descurajat producția autohtonă de îngrășăminte chimice, determinându-le pe companii să vândă materia primă achiziționată în loc să o transforme în produse finite.
În acest context, România, alături de alte țări europene, solicită adoptarea unui „Act pentru Produse Chimice Critice”, menit să identifice și să păstreze producția de molecule strategice pe continent. Documentul, care a fost semnat de Franța și șapte aliați, subliniază necesitatea de a sprijini industria chimică europeană și de a combate criza de competitivitate generată de prețurile mici din țările dezvoltate din UE, care subvenționează acest sector.
Propunerea vizează aproximativ 15 molecule esențiale pentru diverse industrii, inclusiv petrochimie, chimie organică, farmaceutică, construcții, auto, electronice, baterii și agricultură. Legea ar trebui să prevadă măsuri specifice pentru a asigura că aceste molecule sunt produse în Europa, contribuind astfel la îmbunătățirea balanței comerciale a României și la revitalizarea sectorului chimic local.
