Moody’s Schimbă Perspectiva României la Negativă
Agenția de rating Moody’s a anunțat schimbarea perspectivei României de la stabilă la negativă. Această decizie reflectă riscurile asociate cu deteriorarea finanțelor publice și incertitudinile politice crescute.
Până în prezent, Moody’s avea o perspectivă stabilă pentru ratingul suveran al României. În luna precedentă, agenția Fitch a confirmat, de asemenea, calificativul României la „BBB-„, cu o perspectivă negativă, iar S&P a redus în ianuarie perspectiva ratingului de la stabilă la negativă, menținând același calificativ.
Conform Moody’s, perspectiva negativă este un semnal că, în absența unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României ar putea slăbi semnificativ în anii următori. Se preconizează că deficitul fiscal va rămâne ridicat, estimându-se la 7,7% din PIB în 2025, cu o îmbunătățire treptată ulterioară. Aceasta ar putea duce la o povară a datoriei publice de 68,5% din PIB până în 2028.
Într-un context economic deja fragil, aceste evaluări din partea agențiilor de rating devin din ce în ce mai relevante, având în vedere necesitatea României de a atrage împrumuturi, inclusiv de pe piețele externe.
Moody’s schimbă perspectiva României la negativă
Recent, agenția de rating Moody’s a revizuit perspectiva României, trecând-o de la stabilă la negativă. Această schimbare survine pe fondul unei scăderi semnificative a previziunilor de creștere pentru țară, ceea ce ar putea duce la o creștere a poverii datoriei publice. Se estimează că datoria publică va ajunge la 59,3% din PIB la sfârșitul lui 2025 și la 62,7% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 48,9% la sfârșitul anului 2023.
Creșterea cerințelor de împrumut și a costurilor cu dobânzile va afecta accesibilitatea datoriei guvernamentale, raportul dintre plățile dobânzilor și veniturile guvernamentale fiind prognozat să crească de la 5,7% în 2023 la peste 9% până în 2029.
În încercarea de a gestiona deficitul, Guvernul român a implementat măsuri precum înghețarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public, vizând o reducere a deficitului general la 7,0% din PIB în acest an și 6,4% în 2026. Totuși, aceste măsuri sunt considerate insuficiente pentru a limita creșterea datoriei publice, care necesită adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală.
România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), finanțat de UE. Cu toate acestea, reforma este deja întârziată, iar detaliile despre măsurile de creștere a veniturilor nu se așteaptă să fie anunțate până după alegerile prezidențiale din mai 2025.
Mediul politic complicat, în special după alegerile parlamentare și prezidențiale, ar putea îngreuna eforturile guvernului de a avansa cu reforma fiscală și de a reduce deficitul. De asemenea, riscurile geopolitice crescute și angajamentul diminuat al Statelor Unite în securitatea europeană ar putea intensifica presiunile pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, complicând și mai mult consolidarea fiscală.
