România, parte a „recesiunii democratice” în Europa
Conform unui raport elaborat de Uniunea Libertăților Civile pentru Europa (Liberties), România este identificată ca una dintre cele cinci țări care contribuie la „recesiunea democratică” în Europa, alături de Bulgaria, Croația, Italia și Slovacia. Această situație denotă subminarea intenționată a statului de drept în diverse domenii.
Raportul, care a fost împărtășit cu The Guardian înainte de publicare, subliniază manipularea politică a sistemelor judiciare, aplicarea ineficientă a legii împotriva corupției și restricțiile impuse libertății presei și dreptului la protest. „Fără acțiuni decisive, UE riscă o erodare democratică în continuare”, avertizează documentul, care reunește contribuțiile a 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de state membre ale UE.
Expertul senior în statul de drept la Liberties, Viktor Kazai, a menționat că încercările Uniunii Europene de a inversa această tendință au fost „dezamăgitor de limitate”, evidențiind o „persistență alarmantă” a încălcărilor statului de drept pe întreg teritoriul Uniunii. În acest context, România a fost menționată în raport pentru recentele alegeri prezidențiale, unde s-au observat influențe neobișnuite prin intermediul platformelor sociale.
Raportul evidențiază necesitatea urgentării reformelor pentru a proteja democrația și statul de drept, având în vedere riscurile tot mai mari la adresa acestor principii fundamentale în România și alte țări europene.
România, printre țările afectate de recesiunea democratică în Europa
Un raport recent a identificat România ca una dintre cele cinci țări care contribuie la fenomenul de „recesiune democratică” în Europa. Această situație subliniază provocările cu care se confruntă democrația în diferite state europene, inclusiv în România.
În contextul acestui raport, s-au evidențiat și alte țări, precum Polonia și Croația, care se confruntă cu probleme similare. În Polonia, guvernul de coaliție condus de Donald Tusk a încercat să restabilească independența judiciară, dar a întâmpinat obstacole din partea președintelui Andrzej Duda, ceea ce ilustrează dificultățile întâmpinate în menținerea instituțiilor independente.
Raportul subliniază că democrațiile din nord-vestul Europei nu sunt imune la aceste probleme, iar cercetătorii din Franța și Germania au semnalat creșterea restricțiilor asupra libertății de exprimare și reacțiile disproporționate la proteste. De asemenea, ONG-urile solicită Comisiei Europene să întărească monitorizarea statului de drept în statele membre, legând acest exercițiu de eliberarea fondurilor europene.
În concluzie, România se alătură astfel altor țări europene care se confruntă cu provocări semnificative în menținerea democrației, un aspect esențial pentru viitorul său european.
