Sfârșitul „Pax Americana” și impactul asupra Europei
În contextul declarațiilor lui Donald Trump despre distanța care separă Statele Unite de conflictul din Ucraina, europenii resimt tot mai acut teama că ordinea mondială tradițională ar putea fi amenințată. De la Londra la Liov, printr-o rețea de transport care leagă orașe europene, se conturează o nouă realitate. În Londra, conceptul de „relație specială” între SUA și Marea Britanie oferă un sentiment de confort, în timp ce Bruxelles-ul explorează inițiative pentru formarea unor coaliții alternative. Totuși, rămâne tentația de a amâna luarea unor decizii cruciale.
În Germania, un politician a caracterizat viitorul guvern ca fiind „ultimul glonț al democrației”. Această percepție este amplificată de temerile că țara ar putea să se auto-saboteze. În Austria, se pune accent pe neutralitate, ca o formă de protecție în fața incertitudinilor internaționale. În Polonia, în ciuda unei tradiții proamericane, clasa politică se confruntă cu dificultăți în mobilizarea resurselor necesare pentru apărare, în contextul în care sprijinul public pentru primirea refugiaților ucraineni este în scădere.
Necesarul de autonomie și pregătire militară
Fostul general britanic Richard Shirreff afirmă că Europa și Canada vor trebui să își asigure singure securitatea, fără sprijinul Americii. „Trebuie să acceptăm realitatea că America s-a decuplat de la obligațiile sale de apărare a Europei”, a declarat Shirreff. Acesta subliniază necesitatea ca europenii să își dezvolte capacitățile de apărare și să se pregătească pentru eventualitatea unui conflict major, cum ar fi un război cu Rusia.
„Descurajarea eficientă” devine astfel o prioritate, iar europenii sunt încurajați să se concentreze pe apărarea teritoriului și pe consolidarea rezilienței societății. Shirreff susține că este esențial ca Europa să își revizuiască strategiile de apărare, având în vedere că dependența de SUA pentru securitate nu mai este o opțiune viabilă.
Sfârșitul „Pax Americana” și haosul provocat de SUA în Europa
În contextul actual al geopoliticii, liderii Uniunii Europene au convenit să devină „mai suverani și mai responsabili pentru propria apărare”, subliniind nevoia de a face investiții semnificative în înarmare. Georg Riekeles, un oficial UE din Norvegia, a declarat că Europa se confruntă cu cea mai gravă situație de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Summitul liderilor UE din luna martie este considerat o primă întâlnire dintr-o serie de „consilii de război” ale Europei, care vizează creșterea sprijinului financiar și militar pentru Ucraina și dezvoltarea unui nou sistem de securitate, mai puțin dependent de Statele Unite.
Riekeles a menționat că Europa va avea nevoie de timp pentru a se adapta la „noua lume”. El a subliniat că Germania, de exemplu, s-a bazat pe Rusia pentru energie, pe China pentru comerț și pe SUA pentru securitate, însă acum aceste opțiuni s-au evaporat.
Reacții interne în Germania și ascensiunea extremismului
În Germania, liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, a propus un plan de amendamente constituționale care ar putea debloca fonduri de până la 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură. Această mișcare vine într-un moment în care partidele de extremă dreapta și stânga contestă aceste măsuri, considerându-le „antidemocratice”. Matthias Moosdorf, purtătorul de cuvânt al Alternativei pentru Germania (AfD), a subliniat problemele interne ale țării și a avertizat că, în absența unor soluții, AfD ar putea deveni cel mai votat partid la următoarele alegeri.
Critica planului de pace al lui Trump
Generalul Ben Hodges, fost șef al forțelor armate ale Statelor Unite în Europa, a criticat „planul de pace” propus de Trump, numindu-l o „capitulare”. El a remarcat că Europa a întârziat să se organizeze și să colaboreze economic pentru a contracara Rusia, subliniind necesitatea de a izola economic această țară.
În ansamblu, aceste evenimente subliniază haosul provocat de politicile externe ale SUA și impactul acestora asupra stabilității și securității în Europa.
Sfârșitul „Pax Americana” și haosul din Europa
Europa se confruntă cu o percepție crescândă a instabilității generate de acțiunile Statelor Unite, în special sub administrația Trump. În Austria, un guvern condus de extrema dreaptă ar fi putut bloca sprijinul pentru Ucraina din partea Uniunii Europene, reflectând o ambiguitate față de situația din Ucraina. Această tendință este îngrijorătoare, mai ales având în vedere că mulți austrieci simt că pot „pluti” deasupra evenimentelor globale, o atitudine care este împărtășită și de alți europeni.
În Polonia, dezamăgirea față de indiferența administrației Trump față de securitatea Europei este profund resimțită, în special de generația tradițional pro-Atlantică. Polonezii sunt de acord că țara trebuie să investească mai mult în apărare, dar această direcție afectează negativ alte domenii esențiale, cum ar fi infrastructura și energia.
În Ucraina, viceprimarul orașului Liov, Serhii Kiral, a subliniat nesiguranța creată de ambivalența americanilor, întrebându-se dacă SUA se vor alia din nou cu Putin. El a declarat: „Ajunge! Ori ești cu Ucraina, ori ești cu Rusia.” Aceasta reflectă un sentiment general că Europa ar putea fi nevoită să umple golul lăsat de SUA în sprijinul Ucrainei.
Ilia Dmitrișin, un parașutist ucrainean rănit în luptele de la Bahmut, a afirmat că, indiferent de ajutorul european, Ucraina va continua să lupte pentru apărarea teritoriului său. „Dacă europenii intervin și încep să ajute mai mult, ar ajuta cu siguranță. Dar, chiar și dacă nu o fac, noi vom continua să luptăm și să ne apărăm pământul până la ultimul metru”, a spus el.
