Desecretizarea dosarului „Afacerea Butenko”
Serviciul Român de Informații (SRI) a desecretizat dosarul referitor la dispariția diplomatului sovietic Theodor Hrisanfovici Butenko, consilier al Legației URSS la București, eveniment care a avut loc în anul 1938. Această dispariție a tensionat semnificativ relațiile româno-sovietice și a generat reacții internaționale notabile.
Contextul dispariției diplomatului
Butenko, numit în funcția de însărcinat cu afaceri la 1 decembrie 1937, a dispărut pe 6 februarie 1938. SRI a subliniat că dispariția sa a fost tratată cu maximă atenție de către instituțiile de securitate ale statului român, în contextul relațiilor tensionate cu Uniunea Sovietică. Autoritățile române au gestionat criza prin luarea în considerare a mai multor ipoteze, inclusiv posibilitatea ca diplomatului să-i fi fost provocată o răpire sau o ucidere.
Ipoteze și reacții internaționale
Documentele desecretizate arată că Ministerul de Externe și alte instituții române au fost informate despre dispariția lui Butenko în termen de 24 de ore. Partea sovietică susținea că a fost răpit și ucis de legionari sau de formațiunea paramilitară a Ligii Apărării Naționale Creștine, în timp ce autoritățile române au considerat că ar putea fi implicat GPU (Direcția Politică Generală din cadrul NKVD), având în vedere prezența agenților specializați în astfel de acțiuni la București.
Consecințele dispariției
SRI a menționat că dispariția lui Butenko era un subiect delicat, iar România a făcut eforturi pentru a convinge atât oficialii sovietici, cât și opinia publică internațională de neimplicarea sa în acest caz. În plus, precedentul ministrului plenipotențiar Mihail Ostrovski, care a fost rechemat în urma unor epurări staliniste, adăuga o dimensiune suplimentară tensiunilor dintre cele două țări.
Desecretizarea dosarului dispariției diplomatului sovietic Theodor Butenko
Serviciul Român de Informații (SRI) a publicat recent informații despre dispariția diplomatului sovietic Theodor Butenko, un caz petrecut în 1938, care a avut potențialul de a escalada tensiunile între România și Uniunea Sovietică, generând o situație similară cu „un nou Sarajevo”.
Conform SRI, relațiile sovieto-române erau deja deteriorate după demiterea lui Nicolae Titulescu de la Ministerul de Externe și instalarea guvernului condus de Octavian Goga. Această situație a contribuit la creșterea tensiunilor, iar Butenko a fost un subiect central al acestor conflicte diplomatice.
În urma dispariției sale, propaganda sovietică a acuzat statul român de implicare în răpirea diplomatului. Maxim Litvinov, comisarul poporului pentru relații externe, a făcut presiuni publice pentru eliberarea lui Butenko, în timp ce agențiile de presă sovietice atacau România și „fasciștii” care o conduceau.
Butenko a apărut ulterior la Roma, declarând într-un interviu că a părăsit România de bunăvoie, afirmând că a dejucat o tentativă de răpire din partea agenților GPU. În scrierile sale, el a criticat vehement regimul sovietic și acțiunile sale criminale.
SRI a explicat că documentele păstrate în arhive includ note, corespondență și articole din presa românească, unele dintre ele fiind cenzurate. Aceste documente ilustrează agitația din presa românească și reacțiile diplomaților sovietici, care s-au simțit provocați de speculațiile privind dispariția lui Butenko.
Se subliniază că autoritățile române au gestionat cazul cu „finețe”, fiind implicate intens în clarificarea circumstanțelor dispariției diplomatului și evaluând diversele ipoteze cu privire la situația sa.
Desecretizarea dosarului dispariției diplomatului Theodor Butenko
Serviciul Român de Informații (SRI) a desecretizat dosarul dispariției diplomatului sovietic Theodor Butenko din 1938, un caz care ar fi putut avea consecințe grave în contextul relațiilor internaționale de atunci, având potențialul de a duce la „un nou Sarajevo”.
Documentele păstrate în arhiva SRI oferă o imagine detaliată a gestionării acestui incident de către autoritățile române, care au luat măsuri de cenzură pentru a nu agrava relațiile cu statul sovietic. Specialiștii SRI subliniază că aceste documente nu doar că reflectă istoria serviciului de informații românesc, dar și modul în care opinia publică internațională a perceput cazul Butenko.
Apariția lui Butenko la Roma și cererea sa de azil politic au generat controverse, cu o parte a presei din Moscova considerându-l un impostor, în timp ce presa europeană a susținut cu entuziasm revenirea sa, amplificând criticile la adresa regimului sovietic.
SRI a remarcat că gestionarea acestui moment delicat a fost realizată cu grijă și profesionalism, evidențiind importanța surselor deschise și a reacțiilor adecvate în fața unei situații internaționale tensionate. Această abordare a fost esențială pentru a preveni o escaladare a conflictului care ar fi putut avea repercusiuni semnificative.
