Conform unui studiu pilot, atunci când creierul este lipsit de energie, acesta începe „să se mănânce singur” pentru a-și menține funcțiile. Această descoperire sugerează un nou tip de neuroplasticitate care permite creierului să continue să funcționeze chiar și în condiții de efort fizic extrem.
Scanările cerebrale efectuate pe alergători de maraton arată că, în timpul unei curse, când nivelul de glucoză din creier scade drastic, unii neuroni pot folosi mielina, un strat protector de grăsime care învelește fibrele nervoase, ca sursă de energie. Mielina, recunoscută pentru eficientizarea transmiterii semnalelor neuronale, joacă un rol activ în acest proces, fiind reabilitată și ajustată de neuroni pentru a răspunde schimbărilor de mediu.
O echipă de cercetători din Spania, condusă de Pedro Ramos-Cabrer și Alberto Cabrera-Zubizarreta, a observat modificări semnificative ale markerilor mielinei în substanța albă a creierului la 10 alergători (8 bărbați și 2 femei), înainte și după o cursă de 42 de kilometri. La 24-48 de ore după maraton, alergătorii au prezentat o pierdere considerabilă de mielină în regiunile cerebrale implicate în coordonarea mișcărilor și integrarea senzorială.
După două săptămâni, nivelul mielinei a început să se refacă, iar după două luni, participanții care au continuat scanările prezentau un nivel stabil al mielinei. Această cercetare sugerează că mielina ar putea acționa ca un rezervor energetic de urgență pentru creier, utilizabil în momente de stres energetic.
Studiile recente arată că mielina nu este doar un izolator pasiv, ci și o sursă de energie în condiții extreme. Deși dimensiunea studiului a fost limitată, rezultatele sunt în conformitate cu cercetările anterioare care indicau că mielina poate fi utilizată ca rezervă de grăsime atunci când resursele de glucoză sunt insuficiente.
Aceste descoperiri oferă o nouă perspectivă asupra rolului mielinei în funcționarea creierului, sugerând că utilizarea acesteia pentru energie, deși poate provoca daune temporare, ar putea proteja întregul organ din punct de vedere funcțional.
Creierul și exercițiile fizice intense
Un studiu recent a arătat că, în timpul exercițiilor fizice intense, creierul poate începe un proces de auto-consumare, o reacție care poate influența performanța mentală. Această observație sugerează că regiunile evoluate ale creierului uman, bogate în mielină, joacă un rol esențial în menținerea vigilenței mintale în timpul activității fizice solicitante.
Se consideră că mielina, stratul de grăsime care acoperă neuronii, a fost o adaptare evolutivă crucială pentru specia umană, facilitându-ne capacitatea de a ne menține concentrarea și de a reacționa rapid în situații de efort fizic extrem.
Aceste descoperiri sunt prezentate în detaliu într-un articol publicat în revista Nature Metabolism, subliniind importanța interacțiunii dintre activitatea fizică și funcționarea cerebrală.
