România riscă suspendarea fondurilor europene din cauza nerespectării reformei fiscale
La 1 aprilie 2025, România ar fi trebuit să implementeze reformele fiscale care ar fi adus venituri suplimentare la buget echivalente cu 1,3% din PIB. Nerespectarea acestui angajament de către Guvern, care a anunțat că dezbaterea pe marginea măsurilor fiscale va avea loc din iulie, iar implementarea va începe abia la 1 ianuarie 2026, se alătură unui istoric de promisiuni neîndeplinite în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar.
Consecințele sunt severe: agențiile de rating au perspective negative asupra României, iar girul Comisiei Europene pentru planul de reducere a deficitului este printre puținele elemente de susținere a ratingului guvernamental. O evaluare negativă din partea CE, așteptată în iunie, fără măsuri corective rapide, ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran și la creșterea dobânzilor la datoria publică.
Reforma fiscală face parte din angajamentele României în cadrul Planului Fiscal pe Termen Mediu și trebuie raportată Comisiei Europene până la 30 aprilie. Neimplementarea acesteia ar putea costa România până la 660 milioane de euro din fondurile aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar putea duce la suspendarea fondurilor europene clasice, esențiale pentru dezvoltarea economică și stabilitatea financiară a țării.
La începutul lunii iunie, România va fi evaluată în cadrul semestrului european, iar nerespectarea reformei fiscale va fi un subiect de critică, având în vedere că angajamentele asumate au fost esențiale pentru extinderea perioadei de ajustare a deficitului de la 4 la 7 ani.
România și Riscurile Suspendării Fondurilor Europene
Guvernul român a adoptat doar câteva măsuri până în prezent pentru a reduce deficitul bugetar, care anul trecut a fost de 8,65% din PIB, vizând o scădere la 7% din PIB. Această reducere ar trebui realizată prin controlul cheltuielilor și o colectare mai eficientă a veniturilor de către ANAF.
Printre măsurile discutate se numără și cele prevăzute în ordonanța trenuleț, care ar trebui să fie aplicate de la 1 aprilie 2024. Acestea includ reducerea pragului pentru microîntreprinderi, creșterea impozitului pe dividende și eliminarea scutirilor pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
Analizând impactul acestor măsuri, se estimează că reducerea pragului de încadrare pentru regimul special de impozitare ar putea aduce suplimentar circa 0,75 miliarde lei la buget, în timp ce creșterea impozitului pe dividende ar putea genera 1,4 miliarde lei. De asemenea, eliminarea scutirilor pentru anumite categorii de angajați ar putea contribui cu până la 4 miliarde lei.
Aceste elemente sugerează că România riscă să fie sancționată de Bruxelles, în cazul în care reforma fiscală nu este implementată conform așteptărilor, ceea ce ar putea duce la suspendarea fondurilor europene esențiale pentru dezvoltarea economică a țării.
