Problemele sistemului de sănătate din România
Resursa umană specializată, incluzând medici și asistenți medicali, este deficitară în România și prost repartizată pe teritoriul țării, ceea ce duce la un acces limitat la serviciile de sănătate pentru mulți oameni. Această situație a fost evidențiată de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care a subliniat că, în ciuda eforturilor, România se confruntă cu o problemă globală în ceea ce privește resursele umane din domeniul sănătății.
Relația dintre pacient și medic
Sistemul de sănătate românesc suferă din cauza risipei banului public și a relației dificile dintre pacient și medic, provocată de lipsa digitalizării și de legislația învechită. Această problemă este acutizată de lipsa medicilor în multe zone, inclusiv în București.
Soluții pentru îmbunătățirea sistemului
O soluție parțială la aceste probleme este implementarea telemedicinei și dezvoltarea tehnologiilor moderne, asistate de inteligența artificială. Ministrul Rafila a menționat că programele de investiții, atât din fonduri bugetare cât și europene, vizează aceste aspecte. De asemenea, dotarea cabinetelor de medicină de familie a crescut, iar platformele digitale care permit consultații și analize la distanță pot fi dezvoltate mai rapid.
Accesibilitatea serviciilor de sănătate
Ministrul a subliniat că, în ciuda provocărilor, performanța sistemului de sănătate din România este comparativ bună, având în vedere finanțarea. El a promisi că se vor face eforturi pentru a ajuta persoanele din zonele defavorizate să aibă acces la servicii de sănătate, iar colaborarea între instituții este esențială pentru a îmbunătăți situația.
Problemele sistemului de sănătate din România
Medicii români sunt prost repartizați în teritoriu, ceea ce contribuie la disfuncționalitățile sistemului de sănătate. Acesta suferă nu doar din cauza risipei banului public, dar și din cauza relației suboptimale dintre pacient și medic.
Soluții pentru îmbunătățirea sistemului
Există însă soluții care pot îmbunătăți această situație. Reformele în domeniul sănătății sunt necesare pentru a asigura o mai bună alocare a resurselor și un acces mai echitabil la servicii medicale pentru toate categoriile de pacienți. Digitalizarea sistemului medical și inovațiile în domeniu sunt esențiale pentru a crește eficiența și echitatea în accesul la servicii.
Recomandările OCDE
Evaluările recente realizate de OCDE au evidențiat importanța accesului la servicii medicale și experiențele pacienților. Deși România a trecut de evaluarea OCDE, autoritățile au primit recomandări valoroase pentru a continua reformele necesare în sistemul de sănătate.
Accesibilitatea informațiilor
Un aspect important este accesul liber la datele și analizele OCDE, care sunt acum disponibile gratuit, oferind informații esențiale pentru formularea politicilor publice. Această transparență va contribui la o mai bună structurare a deciziilor în domeniul sănătății.
Concluzie
Aderarea României la OCDE este o oportunitate de a alinia politicile de sănătate la cele mai bune practici internaționale, contribuind astfel la o reformare eficientă a sistemului de sănătate din țară.
Problemele sistemului de sănătate din România
Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu o serie de provocări, printre care risipa banului public și o relație dificilă între pacienți și medici. Aceste dificultăți sunt agravate de lipsa digitalizării și de o legislație învechită, precum și de deficitul de medici în multe zone ale țării, inclusiv în București.
Prevenția ca politică publică
În 2023, a fost lansat un contract-cadru nou care promovează prevenția ca parte a politicii publice, conform șefului CNAS. Această inițiativă este parte din Jalonul 352 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și vizează îmbunătățirea managementului fondului național de asigurări de sănătate, precum și extinderea accesului pentru populația vulnerabilă la servicii medicale.
Deficitul de medici în teritoriu
Problema acoperirii teritoriale rămâne gravă, cu 180 de localități din România care nu dispun de medic de familie și aproximativ 1.500 cu un deficit major de medici. Pentru a atrage personal medical în aceste zone, CNAS a implementat stimulente financiare semnificative, inclusiv creșteri salariale de 200% pentru medicii care lucrează exclusiv în zone izolate.
Probleme în București și alte județe
De asemenea, lipsa specializărilor se resimte și în București, unde, de exemplu, Sectorul 3 are un singur medic specialist în pneumologie pediatrică. Această situație subliniază nu doar provocările din mediul rural, ci și dificultățile întâmpinate în zone urbane.
Concluzie
Îmbătrânirea personalului medical și timpul îndelungat necesar pentru formarea unui medic sunt aspecte care complică și mai mult problema. Este esențial ca soluțiile să fie însoțite de investiții în infrastructură și condiții de muncă adecvate pentru a sprijini personalul medical în zonele defavorizate.
Medicii români, prost repartizați în teritoriu
În prezent, sistemul de sănătate din România se confruntă cu o distribuție ineficientă a medicilor, ceea ce afectează grav relația dintre pacient și medic. Această problemă este agravată de risipa banului public și de lipsa de resurse umane în sistem.
Problemele sistemului de sănătate
Președintele CNAS a subliniat că resursa umană este insuficientă, cu doar 260 de angajați la nivel central și 2.800 în teritoriu pentru a deservi peste 16,6 milioane de asigurați. Această situație duce la o presiune financiară uriașă, cu datoriile pentru medicamente ridicându-se la 1,4 miliarde lei și cheltuielile cu concediile medicale ajungând la 4,5 miliarde lei.
Soluții propuse pentru îmbunătățirea sistemului
Pentru a aborda aceste probleme, oficialii propun o digitalizare reală a sistemului sanitar, integrarea registrelor de boală și dezvoltarea funcției de „navigator de pacienți”. Este esențial ca medicii să aibă acces la istoricul complet al pacienților pentru a oferi un serviciu mai bun.
Necesitatea unei noi Legi a Sănătății
De asemenea, se discută despre necesitatea unei noi Legi a Sănătății, care să înlocuiască cadrul normativ actual, considerat fragmentat și greu de navigat. Președintele CNAS a subliniat că Legea din 1995 are peste 2.000 de amendamente, ceea ce complică implementarea eficientă a politicilor de sănătate.
Conștientizarea constrângerilor reale
În concluzie, este crucial ca toți cei implicați să fie responsabili și să identifice zonele în care se risipesc resursele, astfel încât să se eficientizeze sistemul de sănătate. Fără o gestionare corespunzătoare a banilor publici, medicina nu va putea funcționa optim.
Medicii români, prost repartizați în teritoriu
Comisia pentru sănătate a Senatului a discutat despre nevoia unui nou design al sistemului de sănătate, în special pentru a îmbunătăți accesul la servicii medicale în mediul rural, unde acest acces este deficitar. Profesorul dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei, a subliniat că starea sistemului de sănătate din România este bună, dar există zone în care accesul la medici de familie este insuficient.
Soluții pentru îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate
Printre propunerile discutate se numără implementarea unor birouri mobile de acces la servicii de sănătate. Aceste unități, care ar putea fi operaționale în aproximativ 4 ani, ar putea gestiona anual 20.000 de servicii fiecare. Streinu-Cercel a explicat că aceste birouri mobile ar funcționa ca mașini echipate cu medici și diverse echipamente medicale, permițând realizarea analizelor la fața locului.
Digitalizarea sistemului sanitar
Președintele Comisiei a subliniat importanța digitalizării în îmbunătățirea serviciilor de sănătate. Un portal dedicat pacienților și un altul pentru medici, integrate într-un sistem cloud, ar putea facilita accesul rapid la specialiști și reducerea listelor de așteptare. Aceste măsuri pot transforma modul în care serviciile medicale sunt oferite, în special în zonele defavorizate.
Implementarea schimbărilor
Streinu-Cercel a menționat că, pentru a realiza aceste schimbări, nu este suficient să ne concentrăm pe aspectul financiar. În opinia sa, un cadru legislativ ar putea fi adoptat în maximum un an și jumătate, iar implementarea sistemului ar putea începe în următorii doi ani, având ca obiectiv final o funcționare completă în termen de 4 ani.
Problemele sistemului de sănătate românesc
Medicii români sunt prost repartizați pe teritoriul țării, iar sistemul de sănătate suferă din cauza risipei banului public și a relației dificile dintre pacient și medic. Această situație necesită o reformă profundă, care să includă nu doar o infrastructură modernă, ci și o schimbare de mentalitate și o legislație clară și aplicabilă.
Necesitatea unei legislații eficiente
Dr. Alexandru Rogobete, președinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, subliniază că România are nevoie de o legislație simplă și eficientă care să poată fi implementată rapid. Strategiile complexe, adesea insuficient aplicate, au dus la pierderi semnificative de fonduri în domeniul sănătății, iar acest lucru a afectat grav accesul pacienților la servicii medicale de calitate.
Parteneriatul cu industria și digitalizarea
Parteneriatul cu industria a fost esențial în realizarea unor proiecte importante, iar digitalizarea reprezintă o direcție crucială de reformă. Proiectele de digitalizare au început în 2023 și se extind pe toate nivelurile sistemului de sănătate, inclusiv spitale și servicii de ambulanță. Un exemplu de succes este un spital care funcționează complet digitalizat, demonstrând că, mai presus de tehnologie, este nevoie de o schimbare în abordarea profesională a personalului medical.
Infrastructură și mentalitate
Investițiile de 12 miliarde de lei în sănătate constituie o oportunitate istorică pentru România, dar acestea trebuie însoțite de o viziune legislativă clară și aplicabilă. Este imperativ ca legislația să se concentreze pe obiective clare și să reducă birocrația, astfel încât să se asigure accesul rapid al pacienților la datele medicale și resursele necesare.
Concluzie
Refacerea sistemului de sănătate din România depinde de o abordare integrată care să includă atât o distribuție mai echitabilă a medicilor, cât și o reformă legislativă care să permită o gestionare eficientă a resurselor. Numai prin aceste măsuri putem asigura o relație mai bună între pacienți și medici și, în cele din urmă, o îmbunătățire a calității serviciilor de sănătate.
Probleme în sistemul medical românesc
Medicii români sunt prost repartizați în teritoriu, ceea ce contribuie la disfuncționalitățile sistemului de sănătate. Această situație este agravată de risipa banului public și de relația precară dintre pacienți și medici.
Impactul directivei apelor urbane uzate asupra industriei medicamentelor generice
Industria medicamentelor generice din România, formată din circa 40 de fabrici, se confruntă cu un impact semnificativ al directivei apelor urbane uzate. Estimările recente sugerează că impactul financiar asupra industriei ar putea fi mult mai mare decât s-a anticipat inițial, ajungând la 10-15 miliarde de euro, față de 1-1,5 miliarde cât se estima anterior.
Daniel Bran, președinte al Asociației pentru Medicamente Generice România (APMGR), subliniază că autoritățile române ar trebui să sprijine industria și să colaboreze cu alte state membre ale Uniunii Europene pentru a solicita simplificarea directivei și reevaluarea impactului acesteia. Fără sprijin adecvat, aplicarea actuală a directivei ar putea conduce la o creștere de 50-60% a costurilor de producție și la dispariția unor medicamente ieftine de pe piața din România.
Consecințele asupra pacienților
Aproape 70% dintre pacienții din România sunt tratați cu medicamente generice, iar o creștere semnificativă a prețului de producție ar putea afecta accesibilitatea acestora. Bran menționează că, în cazul medicamentelor vândute la prețuri mici, costurile suplimentare generate de directivă ar putea face fabricarea acestor produse nesustenabilă.
Astfel, se conturează un peisaj îngrijorător pentru pacienți, care ar putea rămâne fără medicamentele esențiale de care au nevoie, dacă autoritățile nu intervin în timp util.
Probleme în Repartizarea Medicilor și Risipa Banului Public în Sănătate
Medicii români sunt prost repartizați pe teritoriu, ceea ce contribuie la dificultățile sistemului de sănătate. Această situație este agravată de risipa banului public și de relația deficitară dintre pacienți și medici. Este crucial să găsim soluții pentru a îmbunătăți acest sistem.
Impactul Directivei UE asupra Producției de Medicamente
Recent, președintele APMGR a subliniat importanța unei decizii politice pentru a aborda problemele legate de producția de medicamente. Inițiativele la nivel european vizează simplificarea directivei omnibus, care afectează negativ sectorul. Este esențial ca această directivă să fie reevaluată, având în vedere că 80% din substanțele active provin din China și India.
Importanța Medicamentelor Generice în România
Medicii români tratează 70% dintre pacienți cu medicamente generice, acestea reprezentând doar 20% din costurile totale ale casei de asigurări. De la 2016 până în 2024, introducerea medicamentelor generice a generat o optimizare bugetară de 1 miliard de euro, permițând tratarea de trei ori mai multor pacienți.
Necesitatea Continuării Reducerii Taxei Clawback
Reducerea taxei clawback, o măsură temporară din 2009, este esențială pentru menținerea accesibilității medicamentelor cu preț mic. Această taxă a fost redusă de la 20% la 15%, dar este important ca sprijinul pentru pacienții care utilizează medicamente generice să continue, având în vedere inflația constantă și necesitatea indexării prețurilor medicamentelor.
Problemele de repartizare a medicilor români
Medicii români sunt prost repartizați în teritoriu, ceea ce afectează calitatea serviciilor medicale. Conform declarațiilor din industrie, această problemă este agravată de risipa banului public și de relația dintre pacient și medic.
Impactul costurilor în sistemul de sănătate
Un aspect esențial este taxa clawback de 15% impusă asupra medicamentelor, care, conform specialiștilor, nu are sens din perspectiva sustenabilității financiare a sistemului. Această taxă ar trebui să fie redusă pentru a evita dispariția medicamentelor ieftine, ceea ce ar putea conduce la costuri adiționale prin achiziționarea de medicamente mai scumpe.
Soluții pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate
Ioana Bianchi, Director de relații externe în cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), subliniază importanța regândirii sistemului de sănătate și a creșterii nivelului de finanțare, având ca obiectiv atingerea unui procent de 9% din PIB pentru sănătate, comparativ cu media de 10,4% în statele membre UE. Aceasta sugerează că un parteneriat eficient între autorități ar putea contribui la îmbunătățirea situației actuale.
Inovații în sectorul privat de sănătate
Medima Health, o rețea de imagistică medicală, demonstrează că este posibil să construiești un proiect de succes în domeniul serviciilor medicale private, centrat pe nevoile pacienților. Cu o expansiune rapidă, compania a deschis clinici în orașe mici din România, unde astfel de servicii erau deficitare. Aceasta a investit peste 60 milioane de euro în dezvoltare și a raportat o creștere semnificativă a cifrei de afaceri.
Concluzie
Problemele sistemului de sănătate din România necesită soluții eficiente și o mai bună gestionare a resurselor. În același timp, inițiativele din sectorul privat pot oferi modele de succes care să inspire reformele necesare în sistemul public.
Problemele din sistemul de sănătate românesc
Medicii români sunt prost repartizați în teritoriu, iar acest lucru afectează relația dintre pacienți și medici. Sistemul de sănătate se confruntă cu risipa banului public, ceea ce contribuie la deteriorarea serviciilor oferite pacienților. Conform președintelui Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), Valentin-Florin Ciocan, România a obținut scoruri mai mici în ceea ce privește percepția pacienților cu afecțiuni cronice, mai puțin de jumătate dintre aceștia raportând o sănătate generală bună, sub media OCDE.
Relația dintre pacienți și sistemul de sănătate
Pacienții cu afecțiuni cronice așteaptă, în medie, 400 de zile pentru accesarea medicamentelor necesare, după ce Agenția Națională a Medicamentului emite o decizie pozitivă de rambursare. Această întârzire ridică semne de întrebare asupra încrederii pacienților în sistemul de sănătate, care se bazează pe predictibilitate.
Posibile soluții pentru îmbunătățirea sistemului
Există soluții pentru a îmbunătăți situația actuală. Este necesară crearea unor hub-uri de excelență în cercetare și stabilirea unor standarde de tratament și diagnostic la nivel european. Aceste măsuri ar putea contribui la creșterea numărului de studii clinice desfășurate în România, având în vedere că strategia națională își propune să tripleze numărul acestora până în 2026.
Problemele sistemului medical din România
În România, medicii români sunt prost repartizați în teritoriu, ceea ce contribuie la neajunsurile sistemului de sănătate. Finanțarea insuficientă este considerată principală cauză a acestor probleme, așa cum reiese din declarațiile participanților la un sondaj dedicat medicinii de familie.
Conform rezultatelor, mai puțin de jumătate dintre persoanele cu afecțiuni cronice din România (43%) raportează o sănătate generală bună, sub media OCDE de 66%. În comparație cu țara cu cele mai bune performanțe, care are 93%, situația devine și mai îngrijorătoare.
Relația dintre pacienți și medici
Relația pacienților cu afecțiuni cronice cu medicii este percepută pozitiv, cu 71% dintre aceștia raportând o bună coordonare a îngrijirii. De asemenea, 93% dintre pacienți consideră că îngrijirile primite sunt centrate pe nevoile lor. Totuși, încrederea în gestionarea sistemului de sănătate este semnificativ mai mică decât media OCDE, cu doar aproximativ două din cinci persoane având încredere în propriul sistem de sănătate.
Provocările digitalizării
Un alt aspect discutat este lipsa digitalizării în serviciile medicale. Doar 5% dintre persoanele cu afecțiuni cronice beneficiază de cabinete care pot gestiona electronic dosarele medicale. Aceasta reprezintă o barieră majoră în comunicarea eficientă dintre medici și pacienți, subliniind necesitatea urgentă de reformă în acest domeniu.
În concluzie, sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme serioase, inclusiv o repartizare ineficientă a medicilor, neajunsuri financiare și lipsa digitalizării, toate având un impact negativ asupra relației dintre pacienți și medici. Soluțiile sunt necesare pentru a îmbunătăți aceste aspecte și a oferi servicii mai bune pacienților.
Problemele sistemului de sănătate românesc
Medicii români sunt prost repartizați în teritoriu, iar sistemul de sănătate suferă din cauza risipei banului public și a relației deficitare dintre pacienți și medici. Livia Stan, Director de Politici și Acces pe Piață la MSD România, subliniază că inechitățile persistă, în special în accesul la îngrijiri în zonele defavorizate și în cazul bolilor rare.
Inechități și provocări în accesul la îngrijiri
“Fie că e vorba de accesul la îngrijiri în zonele defavorizate, fie că discutăm despre bolile rare, mai avem mult de lucru în zona neechităților”, afirmă Stan. Aceste boli afectează peste 30 de milioane de oameni în Europa, cu peste 6.000 de diagnostice distincte. Costul tratamentului pentru un pacient cu o boală rară poate ajunge la 121.000 de euro pe an, comparativ cu 20.000 de euro pentru un pacient fără astfel de afecțiuni, ceea ce pune o presiune enormă pe sistemul de sănătate.
Prioritizarea bolilor rare
În ultimii ani, pacienții cu boli rare nu au beneficiat de aceeași atenție ca și bolnavii oncologici sau cei cu afecțiuni cardiovasculare. Livia Stan subliniază că echitatea în sănătate este un drept fundamental și că România are o oportunitate majoră, prin implementarea strategiilor naționale, de a poziționa bolile rare într-un context favorabil până în 2030.
Digitalizarea și soluții pentru îmbunătățirea sistemului
“Sănătatea este o mare emoție, deoarece se referă la oameni care se confruntă cu probleme de neconceput”, adaugă Stan, evidențiind necesitatea digitalizării pentru a reduce timpul de diagnosticare și pentru a îmbunătăți accesul pacienților la tratamente. Intervenția tehnologică, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale și a platformelor electronice, ar putea aduce soluții semnificative în gestionarea acestor provocări.”
Problemele sistemului de sănătate din România
Medicii români sunt prost repartizați în teritoriu, iar acest lucru contribuie la slăbirea sistemului sanitar. Risipele de bani publici și relația dintre pacient și medic sunt, de asemenea, factori care afectează calitatea asistenței medicale. Este esențial să abordăm aceste probleme pentru a îmbunătăți serviciile de sănătate.
Soluții pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate
O soluție propusă este implementarea unui registru național pentru bolile rare, care ar putea oferi date clare și un traseu mai bine definit pentru pacienți. Această inițiativă este considerată o prioritate și ar putea fi realizată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
De asemenea, abonamentele medicale se dovedesc a fi un instrument eficient pentru a spori prevenția în rândul pacienților. Acestea nu doar că îmbunătățesc starea de sănătate a abonaților, ci aduc și economii companiilor care le oferă angajaților. Potrivit datelor, persoanele cu abonamente medicale merg de trei ori mai des la medic decât cele fără, ceea ce stimulează o abordare preventivă a sănătății.
Importanța acreditării spitalelor
Acreditarea spitalelor este, de asemenea, un aspect crucial pentru asigurarea calității asistenței medicale. Aceasta nu doar că stabilește o procedură clară de funcționare, dar și protejează pacienții prin menținerea standardelor de calitate în asistența medicală.
În concluzie, pentru a îmbunătăți sistemul de sănătate din România, este necesară o abordare integrată care să includă o mai bună repartizare a medicilor, implementarea unor soluții digitale și promovarea prevenției prin abonamente medicale, precum și acreditarea spitalelor pentru a asigura standarde ridicate în asistența medicală.
Problemele sistemului medical românesc
Medicii români sunt prost repartizați în teritoriu, ceea ce afectează grav calitatea asistenței medicale. De asemenea, sistemul suferă din cauza risipei banului public și a relației deficitare dintre pacient și medic.
Necesitatea digitalizării în spitale
Digitalizarea sistemului de sănătate a fost subliniată ca o necesitate esențială. Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș, Simin Aysel Florescu, a evidențiat importanța brățării de identificare a pacientului, care asigură o trasabilitate perfectă a activităților medicale desfășurate.
Rolul acreditării în menținerea calității
Acreditarea spitalelor joacă un rol crucial în menținerea calității asistenței medicale. Aceasta oferă o procedură clară a activităților și protejează personalul medical de eventuale procese de malpraxis. Managerul spitalului a menționat că fiecare ciclu de acreditare ajută la îmbunătățirea sistemului și la digitalizarea informațiilor.
Soluții pentru un sistem de sănătate mai eficient
Radu Gănescu, Președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, a subliniat necesitatea unor soluții care să conducă la un sistem de sănătate mai stabil și mai bine finanțat. Este esențial să se modifice reglementările existente pentru a crește accesibilitatea la servicii medicale și a atrage mai mulți profesioniști în domeniul sănătății.
Problemele Repartizării Medicilor în România
Medicii români se confruntă cu o distribuție ineficientă pe teritoriul țării, ceea ce afectează calitatea serviciilor de sănătate. Gănescu a subliniat că pregătirea continuă a personalului medical este esențială, în special în contextul noilor tehnologii și tratamente, însă mulți asistenți și personal auxiliar sunt neglijați în acest proces.
Deficitul Resurselor Financiare
Lipsa resurselor financiare pentru tinerii medici de familie este o altă problemă majoră. Aceștia întâmpină dificultăți în deschiderea de cabinete, ceea ce limitează opțiunile de îngrijire pentru pacienți. De asemenea, implementarea soluțiilor de inteligență artificială în sistemul de sănătate trebuie să fie bine gândită, pentru a evita situații nefuncționale.
Exemple de Succes în Spitalele de Provicie
Constantin Poiană, managerul Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși, a demonstrat că se pot atrage fonduri și se pot realiza investiții semnificative, chiar și în spitalele de provincie. Spitalul a beneficiat de investiții de 50 de milioane de euro în ultimele 6 ani, având acum 173 de paturi și 81 de medici angajați. Această performanță ajută la decongestionarea spitalelor mari din centrele universitare.
Condiții de Îngrijire și Viitorul Sistemului de Sănătate
Spitalul a realizat anul trecut 44.000 de externări și aproape 23.000 de internări de zi, atrăgând pacienți din alte județe. Cu toate acestea, există în continuare un deficit de personal, inclusiv infirmiere și paznici, ceea ce împiedică o îmbunătățire generală a condițiilor de îngrijire. Extinderea și modernizarea secțiilor rămân priorități esențiale pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate din România.
Problemele sistemului sanitar din România
La începutul acestui an, România a fost reprezentată la un seminar în Paris pe tema rezilienței spitalelor, unde s-au evidențiat mai multe aspecte critice ale sistemului sanitar românesc. Unul dintre cele mai alarmante statistici prezentate a fost rata mortalității din cauza afecțiunilor tratabile, care este de două ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Deși gradul de ocupare a paturilor este similar cu media UE, România se plasează pe ultimele locuri în ceea ce privește investigațiile medicale, precum RMN și CT, raportate la populație. Conform lui Vlădescu, sistemul sanitar al țării alocă aproximativ 60% din buget pentru spitale, iar în ultimii 15 ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de medici, ajungându-se la o medie de 3,5 – 3,6 medici la mia de locuitori, aproape de media UE.
Disfuncționalități în repartizarea medicilor
Cu toate acestea, există o problemă majoră în ceea ce privește repartizarea personalului medical. Vlădescu a subliniat că duminica, după orele 22.00, este cel mai riscant moment pentru internarea pacienților, având cea mai mare rată de deces, din cauza efectivului redus de personal medical în acele momente. În contrast, marțea, între orele 10.00 și 14.00, este considerat cel mai puțin riscant moment pentru internare.
Soluții și perspective de dezvoltare
La seminarul din Paris, Vlădescu a discutat și despre oportunitățile de finanțare pentru construcția unui nou spital în București, dar a subliniat confuzia generată de numărul mare de spitale existente în capitală, care se ridică la 47. Această situație a stârnit întrebări legate de necesitatea unui al 48-lea spital, având în vedere că Bucureștiul nu are o populație atât de mare comparativ cu alte orașe mari din lume.
În concluzie, sistemul sanitar din România se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv o repartizare ineficientă a medicilor și o risipă a resurselor publice, dar există și perspective de îmbunătățire prin soluții financiare și strategii de dezvoltare. Este esențial să se găsească metode eficiente de gestionare a resurselor și de îmbunătățire a relației dintre pacienți și medici pentru a asigura o îngrijire medicală de calitate.
