Hot News
CSAT va decide joi cine are autoritatea de a ordona și aproba doborârea avioanelor sau dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian al României.
Oana Ţoiu, la Consiliul de Securitate ONU: „Am condamnat încălcările iresponsabile ale Rusiei în spațiul aerian european”
LIVE Marseille – PSG 1-0, în direct pe VOYO! GOL fulgerător marcat de Nayef Aguerd
Început de săptămână cu spor pentru echipele de la SC Drumuri Județene Constanța SA: Lucrările pe DJ 392 Pecineaga – Vânători avansează vizibil
Ministrul Dragoș Pîslaru dezvăluie cea mai mare amenințare pentru implementarea proiectelor din PNRR
CONTACT
PulsLocal
  • Politică
  • Local
  • Actual
  • Economic
  • Extern
  • Showbiz
  • Sport
  • Curiozitati
  • Evenimente
Citind: Un mare mister arheologic, posibil rezolvat! De ce au învățat strămoșii noștri să cioplească?
Distribuie
Caută
PulsLocalPulsLocal
Font +/-Aa
  • Politică
  • Local
  • Actual
  • Economic
  • Extern
  • Showbiz
  • Sport
  • Curiozitati
  • Evenimente
Caută
  • Politică
  • Local
  • Actual
  • Economic
  • Extern
  • Showbiz
  • Sport
  • Curiozitati
  • Evenimente
Urmați-ne
© 2024 pulslocal.ro
PulsLocal > Curiozitati > Un mare mister arheologic, posibil rezolvat! De ce au învățat strămoșii noștri să cioplească?
Curiozitati

Un mare mister arheologic, posibil rezolvat! De ce au învățat strămoșii noștri să cioplească?

Data: 10 aprilie 2025 - 04:07
Petrache Poenaru 264
Distribuie
un mare mister arheologic posibil rezolvat de ce au invatat stramosii nostri sa ciopleasca 67f6884787a1f

Sursa foto: Google Images

Misterul cioplirii pietrei de către strămoșii noștri, posibil rezolvat

O nouă teorie propune o explicație interesantă pentru modul în care oamenii timpurii au învățat să cioplească. În loc să presupunem că un geniu australopitec a inventat cioplirea pietrelor, este posibil ca strămoșii noștri să fi început prin a utiliza pietre deja tăiate natural. Această idee ar putea schimba perspectiva asupra unui moment esențial din evoluția umană.

Un pas crucial în progresul umanității a fost utilizarea uneltelor ascuțite, care le-au permis strămoșilor noștri să vâneze prăzi mai mari și să le prelucreze. Teoria clasică, care susține că oamenii preistorici au început prin a lovi pietrele pentru a crea unelte, este acum contestată. O echipă de antropologi sugerează că pe câmpiile din Africa existau deja multe pietre ascuțite, iar strămoșii noștri le-ar fi utilizat întâi pe acestea, poate chiar după ce s-au rănit accidental cu ele.

„Nu cred că a fost un moment de tipul ‘Evrika!’ în care hominizii au creat din greșeală un fragment de piatră ascuțită și apoi au început să caute ceva de tăiat”, afirmă profesorul Metin Eren, de la Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland. Cercetătorii numesc aceste pietre ascuțite găsite în mod natural „naturalite”, care sunt răspândite în zonele cu multe roci, datorită proceselor naturale, cum ar fi eroziunea de către râuri sau mișcările tectonice.

Profesoara Michelle Bebber a observat o abundență de astfel de pietre în Oman, concluzionând că strămoșii noștri le-ar fi folosit intens. În apropierea locurilor unde au fost descoperite dovezi de procesare a hranei, au fost găsite și surse de naturalite. Treptat, utilizarea acestor unelte naturale ar fi condus la o dependență de ele, iar atunci când resursele locale ar fi început să se epuizeze, oamenii ar fi început să încerce să producă unelte manuale, creând astfel primele unelte propriu-zise.

Acest proces de învățare și adaptare a fost un pas decisiv în evoluția omenirii, nu doar prin utilizarea uneltelor, ci și prin capacitatea de a crea alte unelte cu ajutorul celor deja existente, un fenomen denumit „utilizare secundară a uneltelor”. Prof. Eren consideră că aceasta este cea mai logică explicație pentru originile tehnologiei din piatră.

Un mare mister arheologic, posibil rezolvat!

Recent, cercetătorii au avansat o teorie fascinantă despre motivele pentru care strămoșii noștri au învățat să cioplească. Conform profesorului Eren, arheologii trebuie să testeze și să caute dovezi ale utilizării materialelor naturale de către hominizi acum 3-6 milioane de ani. Dacă această teorie se confirmă, ar putea însemna că istoria arheologică a omenirii este mult mai veche decât se credea anterior.

Mai mult, această idee contestă conceptul popular al geniului solitar care face marile descoperiri, sugerând că progresul umanității ar fi fost influențat de contribuțiile mici ale multor indivizi și de resursele disponibile în mediul natural.

Studiul a fost publicat în revista Archaeometry, deschizând noi perspective asupra înțelegerii evoluției tehnologice a strămoșilor noștri.

Distribuie acest articol
Facebook Twitter E-mail Imprimare
Articolul precedent test de cultura generala de ce geamurile laterale ale masinilor nu au stergatoare 67f688341a194 Test de cultură generală: Motivele pentru care geamurile laterale ale mașinilor nu sunt echipate cu ștergătoare.
Articolul următor ela craciun recunoaste fara retineri la un an de cand si a lansat podcastul influenceri care castiga zeci de mii de euro din online nu sunt foarte multi ma costa enorm exclusiv 67f6886f4e2b9 Ela Crăciun recunoaște fără rețineri la un an de la lansarea Podcastului: „Influenceri care câștigă zeci de mii de euro din online nu sunt foarte mulți. Mă costă enorm.”
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele

Știri
csat stabileste joi cine poate ordona si aproba doborarea avioanelor sau dronelor care intra neautorizat in spatiul aerian al romaniei 68d1949ba4a3a

CSAT va decide joi cine are autoritatea de a ordona și aproba doborârea avioanelor sau dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian al României.

22 septembrie 2025 333
oana toiu la consiliul de securitate onu am condamnat incalcarile iresponsabile ale rusiei asupra spatiului aerian european 68d193d056c7a

Oana Ţoiu, la Consiliul de Securitate ONU: „Am condamnat încălcările iresponsabile ale Rusiei în spațiul aerian european”

22 septembrie 2025 189
live video marseille psg 1 0 in direct pe voyo gol fulgerator marcat de nayef aguerd 68d1933e1ca6b

LIVE Marseille – PSG 1-0, în direct pe VOYO! GOL fulgerător marcat de Nayef Aguerd

22 septembrie 2025 6
foto inceput de saptamana cu spor pentru echipele de la sc drumuri judetene constanta sa lucrarile pe dj 392 pecineaga vanatori avanseaza vizibil 68d1925070581

Început de săptămână cu spor pentru echipele de la SC Drumuri Județene Constanța SA: Lucrările pe DJ 392 Pecineaga – Vânători avansează vizibil

22 septembrie 2025 327
ministrul dragos pislaru spune care e cea mai mare amenintare pentru implementarea proiectelor din pnrr 68d19044c8350

Ministrul Dragoș Pîslaru dezvăluie cea mai mare amenințare pentru implementarea proiectelor din PNRR

22 septembrie 2025 332
incident grav pe aeroportul din nisa doua avioane de pasageri la un pas de coliziune 68d1903a35db4

Incident grav pe aeroportul din Nisa. Două avioane de pasageri aproape colidau.

22 septembrie 2025 8

Te-ar putea interesa și...

soarele a inceput anul 2025 cu o explozie de proportii cat de puternica a fost 6778fb8d2b1ce
Curiozitati

Soarele a început anul 2025 cu o explozie de proporții! Care a fost intensitatea acesteia?

4 ianuarie 2025 336
un papirus descoperit in israel dezvaluie un caz spectaculos din imperiul roman 679f7e188b1ee
Curiozitati

Un papirus descoperit în Israel dezvăluie un caz spectaculos din perioada Imperiului Roman

2 februarie 2025 184
test de cultura generala care este diferenta dintre lei de mare si foci 67bf370e5619d
Curiozitati

Test de cultură generală: Care este diferența dintre lei de mare și foci?

26 februarie 2025 254
de ce iubim sportul raspunsul se regaseste in antichitate 6822090c592bf
Curiozitati

De ce iubim sportul? Răspunsul se află în Antichitate

12 mai 2025 313
PulsLocal

PulsLocal.ro este platforma de știri care îți aduce informația de care ai nevoie.

FACEBOOK
Twitter
YOUTUBE

Rămâi informat și conectat la ceea ce contează – PulsLocal transformă fiecare știre într-o experiență clară și concisă, potrivită pentru ritmul tău.

  • © 2024 pulslocal.ro
  • Contact
  • Politica de confidenţialitate
Welcome Back!

Sign in to your account

Nume de utilizator sau Adresa de email
Parola

Ti-ai pierdut parola?