Creierul se „autoconsumă” în timpul maratonului pentru a supraviețui efortului extrem
Un maraton nu solicită doar mușchii și inima, ci și creierul. Un studiu recent a arătat că, în timpul efortului fizic extrem, creierul începe să consume o parte din structura sa pentru a obține energie. Mai precis, acesta folosește mielina, un strat gras care protejează conexiunile dintre celulele nervoase, ca sursă alternativă de „combustibil”.
Cercetătorii au observat scăderi semnificative ale mielinei la alergătorii de maraton, la doar două zile după cursă. Această descoperire sugerează că, în condiții extreme, creierul recurge la mielină pentru a compensa lipsa de combustibil din timpul efortului intens. Studiul, publicat în revista Nature Metabolism, a monitorizat un biomarker esențial al mielinei, constatând o scădere imediată după maraton.
Pedro Ramos Cabrer, neurolog și coautor al studiului, a explicat că echipa a dorit să identifice sursele de energie de rezervă ale creierului, suspectând că mielina ar putea juca un rol crucial. Rezultatele au arătat că, la două zile după cursă, semnalele IRM din 12 regiuni ale creierului erau reduse, în unele cazuri cu până la 28%, ceea ce indică efecte localizate în zonele implicate în controlul motor și reglarea emoțiilor.
Vestea bună este că aceste efecte par să fie reversibile, iar creierul are capacitatea de a-și recupera rezervele după efortul intens. Această cercetare subliniază complexitatea răspunsului organismului la efortul fizic extrem și importanța mielinei în menținerea funcției cerebrale.
Creierul se „autoconsume” în timpul maratonului pentru a supraviețui efortului extrem
Cercetătorii au descoperit că, în timpul unui maraton, creierul își consumă rezervele de energie, ceea ce poate duce la micșorarea volumului cerebral. Klaus-Armin Nave, director al Institutului Max Planck pentru Științe Multidisciplinare, a explicat că mielina, care stochează energie, este într-un proces continuu de formare și degradare, similar cu o cadă din care apa este turnată și, în același timp, umplută.
Un studiu recent realizat de cercetătorul Cabrer a oferit dovezi solide că, după un maraton, nevoile metabolice ale creierului cresc, iar „combustibilul” stocat în mielină este consumat mai rapid decât în mod normal. Cu toate acestea, după două luni de la cursă, toate măsurătorile mielinei au revenit la valorile de bază.
Atât Nave, cât și Cabrer au subliniat că dimensiunea redusă a eșantionului necesită cercetări suplimentare pentru a trasa concluzii clare cu privire la efectele maratoanelor asupra creierului. Deși efectele asupra nivelului general de mielină par limitate, există riscuri potențiale pentru anumite categorii de sportivi, cum ar fi persoanele cu scleroză laterală amiotrofică (ALS), unde exercițiile fizice excesive ar putea agrava problemele deja existente.
În concluzie, deși descoperirile sunt semnificative, cercetările suplimentare sunt necesare pentru a înțelege pe deplin impactul efortului extrem asupra sănătății cerebrale.
