Deficitul bugetar alarmant al României în primele trei luni
Economistul Adrian Negrescu subliniază că deficitul bugetar de 2,3% din PIB înregistrat în primele trei luni ale anului 2023 reprezintă o „situație alarmantă” pentru România. Potrivit analistului, continuarea cheltuielilor la acest ritm ar putea conduce la pierderea „brumei de credibilitate” pe care țara o mai are în fața investitorilor.
Negrescu avertizează că, având în vedere necesarul de împrumut al României, care depășește 50 de miliarde de euro în acest an, investitorii ar putea solicita dobânzi mai mari sau chiar ar putea renunța la finanțarea țării dacă nu se vor implementa rapid măsurile necesare pentru reducerea deficitului.
„Deficitul bugetar de peste 2,3% reflectă o situație critică. În acest caz extrem, un acord cu FMI ar putea deveni „răul cel mai mic”, oferind României între 30 și 40 de miliarde de euro la o dobândă mai mică decât cea de pe piețe”, a declarat economistul. El subliniază că, fără reforme, situația va continua să se deterioreze.
Negrescu adaugă că datele recente referitoare la încasările din TVA, mai mici decât cele din anul precedent, indică o încetinire economică și o probabilitate crescută de criză. Dacă România va fi retrogradată la ratingul de Junk, efectele vor include înghețarea investițiilor și dificultăți în plata salariilor și pensiilor.
Deficitul bugetar pentru primele trei luni s-a ridicat la aproximativ 2,3% din PIB, echivalentul a 44 miliarde de lei, o creștere față de 2,06% în aceeași perioadă a anului trecut. Aceste date sugerează o tendință îngrijorătoare pentru economia românească.
Deficitul bugetar alarmant al României
În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar al României a ajuns la 2,3% din PIB. Această situație este îngrijorătoare, având în vedere că deficitul bugetar calculat conform metodologiei naționale a fost de 8,65% din PIB, iar în termeni ESA, deficitul a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut.
Guvernul României are ca obiectiv reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB până în 2025, conform planului fiscal agreat cu Comisia Europeană. Totuși, economistii își exprimă îngrijorarea că măsurile necesare pentru corectarea finanțelor publice nu vor fi implementate până la jumătatea anului, din cauza alegerilor. Această întârziere complică și mai mult situația economică a țării.
Ratingul suveran al României are o perspectivă negativă din partea agențiilor de rating, iar prima evaluare este programată pentru finalul verii. De asemenea, Guvernul nu a respectat angajamentele asumate față de Comisia Europeană în ceea ce privește reformele din PNRR și planul fiscal, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la suportul pentru eventuale derapaje financiare.
Deficitul bugetar pentru luna martie s-a situat la aproximativ 0,7% din PIB, echivalentul a 13,7 miliarde lei, după ce în ianuarie și februarie a fost de 0,58% și, respectiv, 1% din PIB. Ministerul Finanțelor nu a publicat încă datele complete pentru luna martie, acestea urmând să fie disponibile după 25 aprilie.
În ciuda acestor provocări, Ministerul Finanțelor a reafirmat angajamentul României de a respecta deficitul de 7% din PIB până în 2025 și a subliniat continuarea acestei traiectorii în anii următori, conform Planului Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu.
Deficitul bugetar al României atinge 2,3% din PIB în primele trei luni ale anului
Ministerul Finanţelor a anunţat că deficitul bugetar al României a ajuns la 2,3% din PIB în primele trei luni ale anului, o situație alarmantă care a stârnit îngrijorări la nivel național și european.
Comisia Europeană (CE) a raportat un deficit bugetar de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Această situație subliniază necesitatea urgentă a unei reforme fiscale, având în vedere că fără măsuri adecvate, economia României riscă să primească un rating „junk”, ceea ce ar descuraja investitorii.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat că este inevitabilă o schimbare a regimului fiscal, deoarece simpla reducere a cheltuielilor bugetare nu va fi suficientă pentru a diminua deficitul. El a avertizat că deficitul ar putea ajunge la 8% din PIB în acest an, o distanță semnificativă față de obiectivele stabilite pentru 2025.
Dăianu a subliniat impactul negativ al deficitelor asupra percepției agențiilor de rating, care au plasat România într-o perspectivă negativă din cauza deficitelor publice și externe. El a adăugat că deficitul înregistrat anul trecut a depășit 9% din PIB, fiind unul dintre cele mai înalte niveluri înregistrate, ceea ce impune o regândire a politicilor fiscale pentru a asigura sustenabilitatea economică pe termen lung.
