Implicarea Rusiei în Alegerile Anulate din România
Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat un atac cibernetic în timpul alegerilor prezidențiale anulate, asociat unei grupări de hackeri din cadrul Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse (SVR). Conform unei anchete publicate de Mediapart, Kremlinul ar fi avut, inițial, intenția de a o susține pe Diana Șoșoacă, însă blocarea candidaturii sale de către Curtea Constituțională a determinat o schimbare de strategie, orientându-se spre Călin Georgescu.
Se susține că planul Rusiei a fost conceput încă din 2023, având ca scop influențarea alegerilor parlamentare din decembrie 2024. Jurnaliștii francezi menționează că obiectivul Kremlinului era să plaseze un „candidat politic cu tendințe suveraniste”, precum Șoșoacă, în turul al doilea al alegerilor. Aceasta ar fi trebuit să conducă la obținerea unui procent de cel puțin 30% pentru partidul său în alegerile parlamentare.
După blocarea candidaturii Dianei Șoșoacă, Kremlinul s-a reorientat spre Călin Georgescu, care a reușit să ajungă în turul al doilea. Această schimbare a fost principalul motiv pentru anularea alegerilor de către Curtea Constituțională a României în decembrie 2024.
Implicarea Rusiei în alegerile anulate din România
Conform unei anchete realizate de Mediapart, anularea alegerilor din România a fost însoțită de o campanie de dezinformare orchestrată de Rusia și intermediarii săi. Aceștia au folosit rețelele de socializare pentru a răspândi narațiuni care acuzau România de o „lovitură de stat”.
În plus, anularea alegerilor a fost interpretată de aceștia ca fiind „sfârșitul democrației” în România, implicând NATO și SUA într-un așa-zis „complot” împotriva țării.
Aceste teme reflectă o strategie mai amplă de manipulare a percepției publice, având ca scop influențarea opiniei asupra situației politice din România.
