Pensiile militare afectează cheltuielile de apărare în țările NATO
Țările europene membre NATO își propun să investească semnificativ în echipamente militare, precum artilerie, rachete și drone. Cu toate acestea, cheltuielile ridicate cu pensiile militare constituie o barieră majoră în realizarea acestor planuri ambițioase, conform unei analize Reuters bazate pe datele bugetare naționale.
Pensiile reprezintă o parte considerabilă și adesea ignorată din bugetele de apărare ale mai multor membri NATO. De exemplu, în Belgia, Bulgaria și Italia, aproape 20% din bugetele de apărare sunt alocate pensiilor soldaților, iar Franța se apropie de 16%. În Germania, cheltuielile pentru pensii sunt de 11,5% din bugetul de apărare, un procent relativ mai mic, având în vedere istoria sa complexă legată de militarizare.
Experții avertizează că tăierea beneficiilor de pensionare ar putea îngreuna recrutarea de personal militar. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a subliniat că o parte semnificativă din cheltuielile acceptate ca apărare nu contribuie la capabilități sau trupe suplimentare, ci sunt destinate pensiilor.
În analiza realizată de Reuters, s-a constatat că, în medie, 12% din bugetele de apărare ale celor 13 națiuni analizate sunt dedicate pensiilor. Deși opt din cele 11 națiuni europene au îndeplinit anul trecut ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, acest procent scade la doar cinci națiuni atunci când se exclud pensiile.
În contextul discuțiilor despre majorarea cheltuielilor de apărare, este esențial ca țările membre NATO să se asigure că aceste fonduri sunt direcționate către creșterea puterii de foc, nu exclusiv către pensii.
Pensiile militare din țările NATO afectează cheltuielile de apărare ale UE
Pensiile militare din țările NATO reprezintă o provocare semnificativă pentru planurile Uniunii Europene de a crește cheltuielile de apărare. De exemplu, în România, pensia medie pentru un soldat gradat depășește 3.000 de lei, iar cea mai mare pensie ajunge la 38.998 lei pentru generali.
În Italia, ministrul economiei, Giancarlo Giorgetti, a subliniat recent necesitatea majorării cheltuielilor, menționând că guvernul va schimba contabilitatea pentru a include pensiile în cheltuielile pentru apărare. Italia a raportat cheltuieli de 5,2 miliarde de euro pentru pensiile militare în 2023, ceea ce reprezintă 18% din totalul cheltuielilor pentru apărare, depășind suma alocată pentru aeronave și nave.
În Franța, cheltuielile pentru pensii limitează capacitatea de extindere a bugetului de apărare, iar fără aceste cheltuieli, bugetul ar fi ajuns la doar 1,7% din PIB. În 2025, Franța intenționează să aloce 9,5 miliarde de euro pentru pensii, o sumă semnificativ mai mare decât cea destinată întreținerii arsenalului său nuclear.
Spre deosebire de aliații europeni, Statele Unite cheltuie doar 8,5% din bugetul său de apărare pe pensii militare, mutând o parte considerabilă a acestor cheltuieli în alte părți ale guvernului pentru a minimiza impactul asupra bugetului de apărare.
Unele țări europene, precum Belgia, iau în considerare reforme pentru a aborda problema pensiilor, inclusiv creșterea vârstei de pensionare a militarilor la 67 de ani, având în vedere că în prezent soldații belgieni pot ieși la pensie cu beneficii complete la 56 de ani. Aceste reforme pot fi dificile, având în vedere avantajele pe care le oferă serviciul militar în comparație cu locurile de muncă civile.
