STS clarifică procesul de votare în România
Reprezentanții Sistemului de Telecomunicații Speciale (STS) au respins acuzațiile legate de nereguli în procesul electoral, subliniind că votul se desfășoară exclusiv prin ștampilă pe hârtie. STS a explicat că nu au existat momente de indisponibilitate a tabletelor care monitorizează procesul electoral, chiar și în condiții de întreruperi temporare ale alimentării cu energie electrică.
„Votarea nu se face electronic, ci cu ștampila pe hârtie”, au declarat oficialii STS. Aceștia au adăugat că voturile sunt numărate de membrii secției de votare, iar rezultatele sunt consemnate tot pe hârtie, fiind ulterior verificate de Biroul Electoral. În plus, introducerea manuală a Codului Numeric Personal (CNP) se permite doar în cazul în care actul de identitate este deteriorat, iar aceste cazuri sunt semnalate și reverificate.
STS a specificat că aplicațiile și sistemele informatice au fost dezvoltate conform standardelor Autorității Electorale Permanente (AEP) și au fost testate riguros, îndeplinind toate cerințele legislative și tehnice. „Sistemele informatice au avut o disponibilitate de 100% pe durata procesului electoral”, se arată în comunicatul emis de STS.
Prevenirea fraudei electorale
Un alt aspect important menționat de STS este că, în cazul în care un CNP este validat în două secții de votare, se emite o notificare de fraudă în timp real către Ministerul Afacerilor Interne. Acest mecanism este automat și nu poate fi dezactivat de către operatori.
STS a confirmat că procesul de semnalare a fraudelor nu s-a modificat față de alegerile anterioare și respectă legislația în vigoare. De asemenea, STS nu are atribuții în validarea voturilor și nu poate modifica rezultatele, oferind doar suport tehnic securizat.
În concluzie, procesul de votare în România rămâne unul tradițional, bazat pe hârtie, cu măsuri stricte de verificare și integritate a datelor. Rezultatul votării este consemnat în procese-verbale pe hârtie, iar datele sunt introduse în sistemul informatic sub supravegherea birourilor electorale și a observatorilor, operațiunea fiind înregistrată video pentru transparență.
STS clarifică funcționarea sistemelor informatice la alegeri
STS a explicat cum au funcționat sistemele informatice în cadrul alegerilor, subliniind faptul că votul se desfășoară prin ștampilă și nu în mod electronic. Sistemul informatic utilizează datele introduse de personalul din secțiile de votare, care sunt afișate în timp real pe site-ul oficial prezenta.roaep.ro. Modificarea datelor este imposibilă datorită sistemelor de trasabilitate și audit, care includ tehnologia blockchain.
Mecanisme de securitate și verificare
Aplicația informatică folosită pentru verificarea dreptului de vot al alegătorilor funcționează prin scanarea automată a codului MRZ de pe actele de identitate. STS a precizat că aplicația nu fotografiază și nu stochează datele personale, iar introducerea manuală a CNP-ului este permisă doar în situații justificate și în conformitate cu legea. Chiar și în aceste cazuri, sistemul dispune de măsuri de securitate care semnalează tentativele de fraudă, iar toate introducerile manuale sunt auditate distinct.
Funcționarea tabletelor în condiții de întrerupere a curentului
Specialiștii STS au menționat că, în cazul unei întreruperi a curentului electric, tabletele pot funcționa offline, iar datele sunt sincronizate în sistem odată ce conexiunea este restabilită. Mecanismele tehnice sunt capabile să identifice tentativele de vot multiplu, generând alerte către MAI.
În cadrul procesului electoral recenta, au fost verificate offline aproximativ 12.000 de CNP-uri, iar toate tabletele au fost accesibile chiar și în situații de întrerupere a energiei electrice, având un nivel minim de încărcare de 80% la finalul operațiunilor electorale.
Controverse legate de alegeri
În contextul alegerilor, liderul AUR, George Simion, a solicitat anularea acestora, acuzând cumpărarea de voturi și afirmând că au votat și persoane decedate. Acesta a declarat că bugetul alocat pentru turismul electoral în Republica Moldova a fost de o sută de milioane de euro, contestând astfel legitimitatea numărului de alegători.
