Propunerea de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri
Reprezentanții USR, un partid ce ar putea face parte din viitorul guvern, au propus eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), care urmează să fie aplicat începând cu 1 ianuarie 2024. Aceștia argumentează că, în contextul economic actual, marcat de inflație, costuri mari la energie și instabilitate geopolitică, această taxă suplimentară este discriminatorie și lipsită de proporționalitate.
Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus prin Legea nr. 296/2023 pentru contribuabilii cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, care au un impozit pe profit mai mic decât acest impozit minim. Astfel, aceștia sunt obligați să plătească un impozit echivalent cu nivelul impozitului minim.
Deputatii Claudiu Năsuri și Raluca Prună, inițiatorii propunerii, subliniază că IMCA reprezintă una dintre cele mai radicale modificări ale regimului fiscal din România în ultimele decenii. Deși la nivel declarativ a fost justificat ca o măsură împotriva „optimizării fiscale”, în realitate, impozitul afectează grav nu doar companiile implicate în astfel de practici, ci și pe cele productive, inclusiv cele care înregistrează pierderi reale. Aplicarea acestuia fără o corelare cu profitabilitatea firmelor creează distorsiuni economice sistemice.
Un studiu citat de inițiatori arată impactul negativ al IMCA, evidențiind că din 1.084 de companii analizate, 69% dintre acestea au un impozit pe profit mai mic decât IMCA, ceea ce înseamnă că noul impozit funcționează ca o suprataxare. De asemenea, 148 dintre firmele analizate se aflau în pierdere în anul precedent aplicării impozitului.
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a generat pierderi semnificative pentru aproape 240 de companii, care, deși aveau un profit net, au fost afectate negativ de această măsură. Conform inițiatorilor proiectului, scopul inițial al acestui impozit a fost de a viza firmele cu optimizări fiscale abuzive, însă realitatea a demonstrat că și companiile ce contribuie la menținerea locurilor de muncă se confruntă cu dificultăți din cauza acestei politici fiscale.
Se consideră că efectele IMCA nu se limitează la cazuri individuale, ci afectează întregul ecosistem economic. Introducerea unui impozit punitiv generează dezechilibre care se propagă în lanțul de aprovizionare, afectând și întreprinderile mici și mijlocii care depind de comenzile companiilor mari. Exemplele includ industria auto și alimentară, care suferă din cauza reducerii marjelor de profit și a reglementărilor stricte.
De asemenea, impozitul minim pe cifra de afaceri cauzează distorsiuni concurențiale grave. Companii din același sector, cu activitate similară, sunt tratate diferit din punct de vedere fiscal, ceea ce conduce la o fragmentare artificială a pieței. Această situație diminuează transparența și eficiența economiei, având consecințe contrare celor urmărite inițial.
Majoritatea companiilor afectate sunt cu capital românesc, însă și cele cu capital străin nu dispun de stimulente reale pentru a „exporta” profitul din România, unde impozitul pe profit este de 16%. În absența unei reforme, se estimează că impozitul minim pe cifra de afaceri va reduce investițiile, va diminua competitivitatea și va conduce la creșterea prețurilor pentru consumatori.
În lumina acestor considerente, autorii proiectului propun abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri, argumentând că eliminarea acestei taxe va preveni o serie de efecte negative asupra economiei.
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri
Propunerea de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri vine cu argumente solide din partea inițiatorilor. Aceștia subliniază că actuala taxă este regresivă și poate conduce la efecte negative asupra economiei, precum pierderea de locuri de muncă, reducerea investițiilor și creșterea prețurilor pentru consumatori.
Autorii inițiativei sugerează că, în locul unei taxe care poate crea discriminare și incertitudine fiscală, ar fi mai benefic să se încurajeze conformarea voluntară și consolidarea fiscală. Aceștia evidențiază importanța investițiilor și dezvoltării economice sustenabile pentru a îmbunătăți climatul economic din România.