Daniel Rafte și încercarea de a fenteze ANAF prin falimentul unei firme
Daniel Rafte a pierdut un proces cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), având calitate de reclamant. Acesta a contestat o decizie prin care a fost atras în răspundere solidare, după ce Agenția Județeană a Finanțelor Publice Constanța a constatat că a introdus o firmă în insolvență, în ciuda faptului că avea resurse financiare suficiente pentru a-și achita datoriile.
Conform AJFP Constanța, înainte de solicitarea de insolvență, Rafte deținea bunuri mobile și creanțe care totalizau sume considerabile, suficiente pentru a plăti obligațiile fiscale. Decizia de atragere a răspunderii solidare a stabilit că Daniel Rafte, în solidar cu firma sa, este responsabil pentru un debit de 203.514 lei, reprezentând obligații fiscale restante.
Rafte a fost asociat și administrator al firmei în perioada în care aceasta a intrat în insolvență. Într-o acțiune înregistrată în iulie 2024 la Tribunalul Constanța, el contestă legalitatea deciziilor ANAF, susținând că starea de insolvabilitate a fost determinată de factori externi, precum criza economică generată de pandemia COVID-19 și nu de o rea credință sau de eforturi insuficiente de a plăti datoriile fiscale.
În apărarea sa, Daniel Rafte afirmă că a depus eforturi considerabile pentru a evita acumularea de datorii, inclusiv prin creditarea firmei cu sume importante, chiar dacă nu avea obligația legală de a face acest lucru. El insistă că insolvabilitatea firmei sale a fost cauzată de circumstanțe obiective și nu de managementul defectuos.
Daniel Rafte și tentativa de a fenta ANAF prin faliment
Daniel Rafte a încercat să sustragă datoriile fiscale prin deschiderea procedurii de insolvență, conform Legii nr. 85/2014. La data deschiderii procedurii, pe 18 februarie 2021, datoriile fiscale ale firmei sale erau de 256.971 lei, sumă considerabil mai mică decât resursele financiare pe care le deținea anterior.
AJFP Constanța a subliniat că aceste resurse financiare au fost lichidate înainte de a solicita instanței intrarea în insolvență, fără ca banii obținuți să fie folosiți pentru acoperirea obligațiilor fiscale. Instanța de fond a respins acțiunea lui Rafte ca nefondată, iar acesta a declarat recurs. Totuși, recursul a fost, de asemenea, respins de către Curtea de Apel, iar hotărârea a devenit definitivă.
