Lepra a fost prezentă în Americi înainte de sosirea coloniștilor europeni, contrar credințelor anterioare care o considerau o boală adusă de aceștia. O echipă internațională de cercetători a descoperit că bacteria Mycobacterium lepromatosis infecta deja oameni pe acest continent acum cel puțin 1.000 de ani, cu mult înainte de venirea europenilor.
Studiul, realizat de cercetători de la Institutul Pasteur, CNRS din Franța și Universitatea din Colorado, a analizat ADN-ul din aproape 800 de probe, inclusiv rămășițe umane antice și cazuri clinice recente. Rezultatele, publicate în revista Science, demonstrează că M. lepromatosis era deja răspândită în America de Nord și de Sud înainte de colonizarea europeană.
Dr. Maria Lopopolo, autoarea principală a studiului, afirmă: „Această descoperire ne schimbă radical înțelegerea asupra istoriei leprei în America. Arată că o formă a bolii era deja endemică în rândul populațiilor indigene cu mult timp înainte ca europenii să ajungă aici.”
Echipa de cercetare a reconstruit genomurile bacteriei din indivizi antici din Canada și Argentina, constatând că tulpinile vechi de aproximativ 1.000 de ani sunt surprinzător de apropiate genetic. Această proximitate sugerează o răspândire rapidă a agentului patogen pe continent, probabil în doar câteva secole.
Cercetătorii au identificat, de asemenea, mai multe linii genetice noi, inclusiv o ramură ancestrală care a început să se diversifice cu peste 9.000 de ani în urmă, continuând să infecteze oameni în America de Nord. Aceasta sugerează o diversitate veche și persistentă a bacteriei pe continent.
Boala care a existat în Americi înainte de sosirea europenilor
Recenta descoperire a arătat că lepra a existat în Americi cu mult înainte de sosirea coloniștilor europeni. Această concluzie subliniază diversitatea și mobilitatea globală a agentului patogen, care a fost identificat prin studii recente de paleogenomică.
Nicolás Rascovan, autor al studiului și conducător al laboratorului de Paleogenomică Microbiană de la Institutul Pasteur, afirmă că cercetarea sugerează posibilitatea existenței unor rezervoare animale necunoscute. Combinarea ADN-ului antic cu cel modern poate schimba perspectivele asupra istoriei bolilor umane și poate contribui la o mai bună înțelegere a epidemiologiei bolilor infecțioase contemporane.
Este important de menționat că proiectul a fost realizat în colaborare strânsă cu comunitățile indigene, care au avut un rol activ în deciziile legate de utilizarea rămășițelor ancestrale și interpretarea rezultatelor. ADN-ul antic și alte materiale au fost returnate acolo unde a fost solicitat acest lucru, iar datele genetice obținute au fost distribuite prin intermediul unor platforme etice, adaptate nevoilor și așteptărilor comunităților implicate.
