România atinge limita maximă de import de energie
Miercuri dimineață, deficitul dintre consumul local și producția internă de energie a depășit 3.000 MW la ora 9:25, România ajungând să importe curent electric aproape de limita maximă a capacităților de interconexiune cu vecinii. Conform datelor furnizate de operatorul de transport și sistem Transelectrica, consumul energetic s-a ridicat la 8.547 MW, în timp ce producția internă era de doar 5.528 MW.
Principala cauză a acestui deficit a fost absența aproape totală a parcurilor fotovoltaice comerciale și a prosumatorilor din mixul de generare. Sursele solare au contribuit cu doar 28 MW, în condițiile în care puterea instalată de centralele fotovoltaice era de 1.821 MW, iar prosumatorii dispuneau de peste 2.141 MW. Parcurile eoliene au generat, la rândul lor, doar 325 MW dintr-o capacitate instalată de aproape 3.100 MW.
Mixul energetic a fost dominat de centralele pe gaze naturale (peste 28%), urmate de hidrocentrale (24,36%) și de reactoarele nucleare de la Cernavodă (aproape 24%). Cărbunele a contribuit cu 15,8%. În aceste condiții, soldul de import a ajuns la 3.018 MW, având în vedere că limita maximă a capacităților de interconexiune este de aproximativ 3.800 MW, datorită recent punerii în funcțiune a unei linii de legătură cu Serbia, de 300 MW.
Directorul Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica, Virgiliu Ivan, a subliniat că dependența României de surse regenerabile a crescut considerabil. El a menționat că, pe timpul iernii, producția de energie din surse clasice nu poate depăși 7.000 MW, iar restul până la 9.000 MW, necesari în vârf de consum, ar trebui să provină din regenerabile sau din importuri. Ivan a atras atenția asupra importanței instalațiilor de stocare a energiei electrice, care sunt decisive pentru integrarea centralelor regenerabile în sistemul energetic național.
