Deficitul Mare Normalizat în Discursul Public
Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat că în ultimii 35 de ani, guvernanții români au ignorat regulile de prudență fiscală, normalizând discursul despre traiul peste posibilități. Aceasta a dus la crearea unor deficite bugetare mari, care au fost acceptate ca o normă, nu ca o excepție.
Impactul Creșterii Salariilor și Pensiiilor
Lazea a explicat că teoria „wage-led growth” a contribuit la inflație și deficit extern, iar majorările discreționare ale pensiilor au fost finanțate prin împrumuturi. Salariile au crescut mai rapid decât productivitatea, generând astfel dezechilibre externe și inflație. Această creștere a salariilor în sectorul serviciilor a distorsionat corelația cu productivitatea, afectând în mod negativ economia.
Normalizarea Deficitelor în Discursul Public
Economistul a evidențiat două false aserțiuni care au contribuit la normalizarea deficitului bugetar: prima, că un deficit de 3% din PIB este o țintă normală, nu un scenariu de recesiune, și a doua, că nivelul deficitului nu contează atâta timp cât acesta este similar cu investițiile publice. Această logică a dus la acceptarea unor deficite mari, subminând astfel stabilitatea economică a țării.
Concluzie
În concluzie, Lazea a subliniat că România trebuie să reevalueze abordările economice și să restabilească reguli de prudență fiscală pentru a evita perpetuarea dezechilibrelor structurale. Creșterile de salarii și pensii trebuie să fie corelate cu productivitatea pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă.
Declarațiile lui Lazea de la BNR privind deficitul și inflația
Într-o analiză recentă, economistul BNR, Lazea, a subliniat că, în perioada 2008-2023, salariul net a crescut semnificativ mai mult decât productivitatea, în 13 din cei 17 ani analizați. Creșterea cumulată a salariului mediu net a depășit de 4,05 ori creșterea productivității muncii, ceea ce a condus la o inflație mai mare.
Lazea a explicat că această relație este circulară: „Salariile mai mari duc la creșterea inflației, inflația mai mare duce la creșterea salariilor și așa mai departe”. De asemenea, el a subliniat că majorarea pensiilor peste salarii, în cadrul sistemului pay as you go, a fost o altă regulă încălcată. „Sumele plătite prin Pilonul I au fost crescute discreționar, cu mult peste fondurile provenite din CAS”, a adăugat el, evidențiind că, deși se afirmă că există bani la buget pentru creșteri masive de pensii, aceștia sunt, în realitate, doar pe hârtie, deoarece deficitul bugetar persistă de 35 de ani.
În plus, Lazea a menționat că pensia medie a crescut mai rapid decât salariul mediu net, cu un raport de 4,50 la 4,05. Aceste creșteri au fost determinate de decizii politice, fără o bază economică solidă, în ani precum 2008, 2009, 2020 și 2024.
O altă problemă semnalată de Lazea este finanțarea cheltuielilor permanente din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile. „Statul nu se poate angaja la creșteri masive de pensii și salarii cât timp nu are surse interne de finanțare asigurate”, a subliniat el.
În concluzie, economistul BNR a declarat că „orice creștere a salariilor mai rapidă decât productivitatea și a pensiilor mai rapidă decât salariile este iluzorie în următorii ani”, aducând astfel în atenție riscurile legate de deficitul bugetar, care se preconizează a fi de 9,3% din PIB în 2024.
