Avertismentul economistului-șef al BNR privind prudența fiscală
Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, a subliniat importanța prudenței fiscale pe care Guvernul ar fi trebuit să o aplice, evidențiind încălcarea a patru principii fundamentale. În opinia sa, un principiu esențial al prudenței fiscale este acela de a nu trăi peste mijloacele disponibile, ceea ce ar fi trebuit să se traducă printr-un buget echilibrat sau cu deficit zero în anii de creștere economică.
Lazea a explicat că cele patru principii de bază ale prudenței fiscale sunt următoarele: 1) a nu trăi cu mult peste mijloacele disponibile; 2) a nu crește salariile mai rapid decât productivitatea; 3) a nu crește pensiile mai rapid decât salariile din care acestea sunt finanțate; 4) a nu finanța cheltuieli permanente, cum ar fi salariile sau pensiile, din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile.
„Din păcate, această primă axiomă a fost încălcată prin normalizarea în discursul public a traiului peste posibilități”, a declarat Lazea. El a subliniat că în prima etapă, deficitul de 3% din PIB a fost interpretat greșit ca fiind un nivel normal, și nu o limită superioară, iar în a doua etapă s-a susținut că nivelul deficitului bugetar nu este la fel de important ca timpul în care acesta este similar cu nivelul investițiilor.
În plus, economistul a abordat și al doilea principiu, care interzice creșterea salariilor mai rapid decât productivitatea. Lazea a explicat că o astfel de abordare conduce la inflație, deficit de cont curent sau deprecierea cursului de schimb valutar. El a criticat teoria „wage-led growth”, argumentând că stimularea cererii interne nu a generat oferta necesară în România, ci a dus la un deficit extern.
Avertismentul economistului-șef al BNR privind prudența fiscală
Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a subliniat necesitatea aplicării unei prudențe fiscale de către Guvern, evidențiind patru principii economice care au fost încălcate. În opinia sa, sectorul bugetar nu ar fi trebuit să beneficieze de majorări salariale uniforme, iar pensiile nu ar fi trebuit să crească mai rapid decât salariile.
Lazea a explicat că majoritatea pensionarilor din România nu sunt conștienți că pensiile actuale sunt finanțate din contribuțiile salariaților actuali, conform Pilonului 1 al sistemului de pensii. Aceasta înseamnă că atunci când actualii salariați se vor pensiona, pensiile lor vor fi plătite de salariații din acel moment, nu din economiile personale.
De asemenea, el a subliniat că sumele plătite prin Pilonul 1 au fost crescute fără o justificație solidă, depășind contribuțiile de asigurări sociale. Acesta a menționat că s-au făcut promisiuni de creșteri masive ale pensiilor, fără a recunoaște că aceste fonduri sunt adesea doar pe hârtie, în contextul unui deficit bugetar persistent.
Un alt principiu încălcat este cel referitor la finanțarea cheltuielilor permanente din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile externe. Lazea a avertizat că promisiunile de creștere a pensiilor nu pot fi susținute pe termen lung dacă sursele de finanțare nu sunt asigurate din fonduri interne stabile.
În concluzie, economistul-șef al BNR a evidențiat că salariile bugetarilor și pensiile constituie peste 80% din veniturile fiscale, în condițiile în care România are unele dintre cele mai mici venituri fiscale din Europa, cu excepția Irlandei.
