Nouă abordare strategică europeană la Marea Neagră
Pe 28 mai 2025, Uniunea Europeană a adoptat o nouă abordare strategică pentru regiunea Mării Negre, un document esențial pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Europei de Est. În contextul actual marcat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, această strategie se dovedește a fi un răspuns necesar, conform deputatului liberal Marian Crușoveanu.
„România se află în centrul acestei viziuni europene, iar Dobrogea, prin poziția sa strategică, devine un pilon esențial al viitorului Uniunii Europene în regiune. Consider că acest plan reprezintă o oportunitate istorică pentru dezvoltare, securitate și cooperare regională”, a declarat Crușoveanu.
Investiții esențiale în infrastructură
Strategia europeană prevede, printre altele, investiții semnificative în infrastructura portuară și logistică, cu un accent deosebit pe Portul Constanța, un nod crucial pentru comerțul Uniunii Europene cu regiunile estice. De asemenea, se preconizează o sporire a securității regionale printr-o cooperare mai strânsă între Uniunea Europeană și NATO.
Beneficii pentru comunități
Printre direcțiile strategiei se numără și programele de inovare și digitalizare destinate comunităților locale, sprijin pentru IMM-uri și tineri antreprenori, precum și protejarea biodiversității și promovarea turismului durabil, valorificând patrimoniul natural și cultural al Dobrogei.
Rolul României ca lider regional
Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră din Uniunea Europeană, are potențialul de a deveni nucleul acestor eforturi. România trebuie să abandoneze postura de observator și să își asume rolul de lider regional în implementarea acestei strategii. Crușoveanu face apel la toate instituțiile competente să abordeze această strategie ca pe o agendă națională de securitate și dezvoltare.
„Este momentul să acționăm inteligent și asumat, pentru a transforma această strategie într-un avantaj real pentru securitatea, economia și dezvoltarea regională. Regiunea Mării Negre poate deveni poarta estică a dezvoltării, stabilității și păcii”, a concluzionat Marian Crușoveanu.
