Spitalele din țările de la frontiera de est a Europei se pregătesc pentru război
În fața amenințării unui atac din partea Rusiei, țările NATO de la frontiera estică a Europei iau măsuri drastice pentru a-și pregăti sistemele medicale. Potrivit Politico, planurile de acordare a îngrijirilor medicale în condiții de război nu mai sunt doar teorii, ci devin realitate. Aceste țări își revizuiesc protocoalele de gestionare a crizelor, organizează exerciții și simulări militare, investesc în echipamente de protecție pentru personalul medical și își mută sălile de operație în subteran.
Recent, orașul Jonava din Lituania a fost scena unui exercițiu militar denumit „Lupul de fier”, menit să pregătească armata, poliția, spitalele și paramedicii pentru un posibil atac rusesc. Martyna Veronika Noreikaite, paramedic participant, a declarat că exercițiile sunt esențiale pentru a asigura pregătirea adecvată a resurselor în caz de conflict.
Ragnar Vaiknemets, directorul general adjunct al consiliului medical din Estonia, a subliniat că nu este o chestiune de „dacă” ci de „când” va avea loc un atac rusesc. De asemenea, ministrul adjunct al sănătății din Lituania, Daniel Naumovas, a evidențiat că țara sa se află într-o zonă vulnerabilă, având în vedere proximitatea față de Rusia și Belarus.
În acest context, pregătirea pentru război devine o urgență, nu o opțiune. Katarzyna Kacperczyk, subsecretara de stat a ministerului sănătății din Polonia, a menționat că puține state din Uniunea Europeană se confruntă cu o amenințare atât de acută, așa cum se întâmplă în cazul țărilor din prima linie, care se luptă cu realitatea războiului.
Având în vedere atacurile rusești din Ucraina, care vizează adesea infrastructura civilă, spitalele din aceste țări trebuie să fie dotate cu generatoare pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale în eventualitatea unei crize majore.
Pregătiri pentru război în spitalele din Europa de Est
În contextul temerilor legate de un potențial atac al Rusiei, spitalele din țările de la frontiera de est a Europei își consolidează infrastructura pentru a face față unor eventuale situații de criză. Spitalul Santaros Klinikos din cadrul Universității Vilnius, de exemplu, dezvoltă adăposturi subterane și sisteme autonome care să le permită să funcționeze chiar și în cazul întreruperii alimentării cu electricitate și apă.
În Estonia, echipajele de ambulanță primesc vestele antiglonț și telefoane prin satelit, asigurând comunicarea în situații de urgență, iar spitalele montează generatoare electrice în urma atacurilor asupra infrastructurii civile din Ucraina. „Știm cu siguranță că Rusia țintește infrastructura civilă și structurile energetice”, a declarat un expert, subliniind importanța menținerii funcționalității spitalelor în astfel de condiții.
Multe spitale din Europa de Est, rămase din perioada sovietică, sunt vulnerabile, iar Estonia a început să achiziționeze unități medicale mobile pentru urgențe. Aceste măsuri sunt esențiale, deoarece țările baltice își măresc stocurile de medicamente și echipamente pentru a face față unor posibile incidente cu victime în masă.
Într-un sondaj realizat în Lituania, un sfert din persoanele care lucrează în sistemul de sănătate au declarat că ar părăsi țara în cazul izbucnirii unui război. Această incertitudine este resimțită și în Estonia, unde aproximativ 50-60% din populație nu știe dacă ar rămâne în țară în caz de conflict.
Pregătirile pentru război în spitalele din aceste țări reflectă o preocupare reală pentru siguranța populației și a personalului medical, într-un context geopolitic tot mai tensionat.
Pregătiri pentru război în țările de la frontiera de est a Europei
De teama unui eventual atac din partea Rusiei, țările baltice își intensifică pregătirile pentru situații de criză militară. Lituania, de exemplu, a anunțat organizarea a șapte exerciții coordonate cu armata, alături de alte zece exerciții de apărare civilă destinate profesioniștilor din domeniul medical.
Medicii din aceste țări vor călători în Ucraina pentru a învăța cum să gestioneze spitalele în condiții de război, inclusiv în situații cu victime în masă și pene de curent. Aceștia au fost martorii unor răni fără precedent, cauzate de utilizarea frecventă a dronelor în conflict. De exemplu, o asistentă medicală din Lituania a relatat cum în Ucraina, secțiile spitalelor sunt pline de pacienți cu multiple amputări și răni grave, o situație cu care nu erau obișnuiți acasă.
De asemenea, experți precum Joosten de la Serviciul European de Acțiune Externă au subliniat necesitatea creării de fonduri speciale pentru gestionarea victimelor militare și civile, avertizând că numărul acestora ar putea depăși semnificativ statisticile actuale din Ucraina. „Cifrele vor fi foarte diferite atunci când războiul adevărat va începe”, a afirmat el.
În timp ce nimeni nu poate prezice cu exactitate momentul în care va izbucni un conflict, specialiștii din Polonia și țările baltice consideră că este esențial să se pregătească pentru ce este mai rău, sperând totodată ca o astfel de situație să nu se materializeze.
