Ion Iliescu despre suveranismul din România și ascensiunea extremei drepte
Ion Iliescu, fost președinte al României, consideră că în țară nu există un suveranism justificat, ci doar „o variantă populistă”. Într-un interviu recent, el a afirmat că suveranismul reprezintă un discurs negativ și reacționar, rezultatul nemulțumirii față de clasa politică. „Se vede cu ochiul liber că în România nu există organic un suveranism justificat ideologic, consistent cu sine însuși”, a declarat Iliescu.
Fostul președinte a subliniat că România este „un stat liber și suveran”, adăugând că suveranismul reflectă „repulsia față de sărăcie și inegalități”. El a explicat că dorința de suveranism nu are sens într-un stat autonom și independent, criticând confuzia dintre suveranism și naționalism. „Naționalismul nu înseamnă să bați străzile purtând însemne religioase”, a precizat Iliescu.
Ascensiunea extremei drepte
Ion Iliescu nu este surprins de revirimentul extremei drepte în România, observând că tinerii care îmbrățișează această direcție nu au trăit sub persecuția legionară și nu știu ce înseamnă cu adevărat opresiunea. „Social-media te face extremist, fără să vrei”, a avertizat el. De asemenea, Iliescu a remarcat că simpatizanții extremei drepte sunt „rătăciții și dezamăgiții social-democrației”, precum și fanaticii purismului radical.
Ion Iliescu a concluzionat că România are nevoie de o „revoluție a gândirii” pentru a promova un respect natural și demnitate în reprezentarea națională.
Perspectiva lui Ion Iliescu asupra suveranismului și extremei drepte în România
Ion Iliescu a discutat despre percepția sa asupra suveranismului din România și ascensiunea extremei drepte, caracterizând aceste curente ca fiind „deviații ideologice ridicole”. El subliniază că cei care se identifică cu extrema dreaptă se prezintă adesea ca fiind conservatori, naționaliști sau suveraniști, dar în realitate, sunt radicaliști și anarhiști care își construiesc discursul pe mituri.
Iliescu a explicat că, din punct de vedere istoric și social, este evident că discursul extremei drepte este contradictoriu. El a subliniat că nu poți fi atât religios, ceea ce implică toleranță și solidaritate, cât și antisemit. De asemenea, a menționat că nu poți fi de extremă dreaptă și pro-rus în același timp, considerând că aceste idei sunt amestecate și ridicole.
Concluzia fostului președinte este că, în realitate, cei care reprezintă cu adevărat extrema dreaptă sunt foarte puțini, iar majoritatea celor care se identifică cu această etichetă sunt, de fapt, teribiliști.
Editor: M.G.
