Strategia Națională Juridică pentru Inteligența Artificială
Ascensiunea rapidă a tehnologiilor de inteligență artificială (IA) impune necesitatea unei reacții juridice adecvate, având în vedere că cadrul legal actual este insuficient. Această situație necesită adaptarea legislației existente pentru a se alinia la specificitățile domeniului IA și la reglementările europene și internaționale relevante.
Obiectivele reglementării trebuie să se concentreze pe conturarea statutului României în contextul european al dezvoltării IA, protecția drepturilor fundamentale, inclusiv libertatea economică, respectarea democrației și întărirea încrederii populației în utilizările benefice ale IA.
Guvernanța inteligenței artificiale trebuie să cuprindă cadre normative, juridice și instituționale care să reglementeze dezvoltarea și impactul acestor tehnologii. Este crucială elaborarea unei strategii naționale bine fundamentate, adaptate la realitățile interne și internaționale, care să stabilească priorități, obiective și măsuri de reglementare necesare.
Dimensiunea juridică a acestei strategii devine esențială, având în vedere necesitatea unei IA reglementate, inclusive, responsabile și de încredere. O analiză detaliată a legislației existente și a reglementărilor europene, precum AI Act, este vitală pentru a răspunde provocărilor emergente și pentru a prefigura obiectivele de dezvoltare ale IA în România.
Este imperativ să se construiască un cadru juridic complex, care să se alinieze modelului european, având în vedere atât reglementările Uniunii Europene, cât și normele internaționale referitoare la drepturile omului, democrație și statul de drept.
Cu toate acestea, Strategia Națională în domeniul inteligenței artificiale 2024–2027, aprobată recent, a fost realizată într-un context în care progresele internaționale și europene au depășit-o, subliniind astfel necesitatea urgentă de a adapta și revizui abordările strategice în domeniul IA.
Strategia juridică națională privind IA: O necesitate impusă de contextul european
Articolul subliniază importanța unei strategii juridice naționale în domeniul inteligenței artificiale (IA), având în vedere cadrul juridic european stabilit prin Regulamentul (UE) 2024/1689 și Convenția-cadru a Consiliului Europei. Aceste documente, esențiale pentru reglementarea IA, au fost doar evocate în proiectele actuale, care se bazează pe strategii mai vechi, devenite inadecvate în contextul evoluțiilor rapide din domeniu.
Se evidențiază că sursa principală a acestor proiecte a fost Strategia europeană privind IA din 2018, precum și alte documente relevante, care au fost formulate în urma recomandărilor internaționale. Implementarea acestor strategii, planificată între 2024 și 2027, trebuie să fie în strânsă legătură cu etapele de punere în aplicare a AI Act.
Provocările actuale și necesitatea revizuirii cadrului strategic
Dinamica globală și europeană a dus la simplificarea actelor legislative care reglementează IA, iar Comisarul pentru suveranitatea digitală a propus activarea mecanismului „Stop the clock”, ceea ce ar impune ajustări ale reacției naționale. De asemenea, Summitul de la Paris din februarie 2025 a determinat o restructurare radicală a strategiei Uniunii Europene în domeniul IA, cu implicații semnificative pentru statele membre.
În acest context, se remarcă o inadecvare în tratarea problematicii IA, care este percepută ca o temă marginală, alături de Big Data și IoT, în cadrul priorităților politice de transformare digitală. Cadrele de reglementare existente sunt considerate depășite și incomplete, fără a lua în considerare reperele legale actuale, precum AI Act și Convenția-cadru a Consiliului Europei.
Reevaluarea obiectivelor strategice
Planul de acțiuni și cadrul de guvernanță pentru IA nu au fost elaborate ulterior, ceea ce impune o reevaluare a obiectivului general de dezvoltare a unui sistem de guvernanță și reglementare a IA. Este esențial ca aceste strategii să fie actualizate și ajustate în conformitate cu cerințele actuale, pentru a asigura o reglementare eficientă și adaptată la provocările emergente ale inteligenței artificiale.
Opinie prof. univ. dr. Mircea Duțu: Necesitatea unei strategii juridice naționale pentru IA
În contextul rapidului avans al tehnologiilor de inteligență artificială (IA) și al impactului acestora asupra societății, se impune elaborarea unei strategii naționale în domeniul IA. Această strategie ar trebui să răspundă noilor coordonate europene și internaționale, având un accent deosebit pe guvernanța și reglementarea juridică a IA.
Dezvoltarea exponențială a aplicațiilor de IA, cum ar fi cele generative, a stârnit un interes crescut din partea publicului, ceea ce evidențiază oportunitățile și provocările pe care această tehnologie le aduce. La nivel internațional și european, au fost adoptate reglementări esențiale, precum Convenția-cadru a Consiliului Europei privind IA și drepturile omului, care oferă un cadru normativ comun. România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să transpună aceste acte normative, având în vedere că, în prezent, nu dispune de o legislație specifică în domeniul IA.
Este crucial să se analizeze capacitatea cadrului juridic existent de a face față provocărilor tehnologice și sociale emergente. De asemenea, se impune evaluarea necesității dezvoltărilor legislative care să răspundă exigențelor internaționale și realităților interne. IA, deși tehnică prin natura sa, aduce cu sine implicații juridice semnificative în contexte naționale specifice, ceea ce necesită adaptări și inovații legislative pentru a asigura eficiența economică și securitatea juridică.
În concluzie, strategia națională în domeniul IA trebuie să se concentreze pe reglementarea specifică a acestei tehnologii, care să fie complementară reglementărilor existente, precum cele privind protecția datelor sau protecția consumatorilor. Aceasta ar trebui să alinieze România la standardele europene, promovând astfel o dezvoltare coerentă și responsabilă a inteligenței artificiale în țară.
Opinie prof. univ. dr. Mircea Duțu: Necesitatea unei strategii juridice naționale pentru inteligența artificială
Prof. univ. dr. Mircea Duțu subliniază importanța adoptării unei strategii juridice naționale pentru inteligența artificială (IA) în România, având în vedere evoluțiile recente la nivel european. Această strategie ar trebui să se concentreze pe consolidarea statutului țării ca spațiu al inovației tehnologice, protejând în același timp drepturile fundamentale ale cetățenilor și întărind încrederea populației în tehnologiile IA.
Un aspect esențial al acestei strategii este crearea unui cadru de reglementare care să asigure transparența și responsabilitatea în utilizarea tehnologiilor IA. De asemenea, este crucial ca România să adapteze legislația națională la modelul european, având în vedere că majoritatea tehnologiilor digitale cheie provin din afara Uniunii Europene, în special din SUA și China. Această dependență evidențiază necesitatea unei abordări proactive în domeniu.
În cadrul AI Action Summit desfășurat la Paris, liderii europeni au subliniat importanța ca UE să devină un actor principal în domeniul IA, investind în infrastructură și formarea talentelor. Președinta Comisiei Europene a propus un cadru de reglementare bazat pe valori, care să promoveze încrederea și securitatea în utilizarea tehnologiilor IA.
Prof. Duțu evidențiază că diversitatea culturală, lingvistică și industrială a Europei reprezintă un avantaj semnificativ în dezvoltarea IA, subliniind necesitatea de a valorifica aceste resurse pentru a asigura autonomia strategică a regiunii în sectorul digital.
Astfel, elaborarea unei strategii naționale în domeniul inteligenței artificiale devine o necesitate urgentă pentru a răspunde provocărilor și oportunităților emergente, asigurând un cadru de reglementare robust și adaptat contextului internațional.
Strategia Juridică Națională privind Inteligența Artificială
În contextul dezvoltării rapide a tehnologiilor digitale, este esențială adoptarea unei strategii juridice naționale dedicate inteligenței artificiale (IA). Această strategie ar trebui să vizeze crearea unor infrastructuri deschise și interoperabile, care să permită utilizarea responsabilă a vastelor resurse de date disponibile. Investițiile substanțiale în acest domeniu sunt cruciale pentru a mobiliza potențialul tehnologic al Uniunii Europene.
Inițiativa „EuroStack” oferă o direcție clară, aliniind politica digitală la strategia europeană privind securitatea și apărarea. Printre măsurile propuse se numără crearea unui fond unional-european pentru tehnologii suverane și dezvoltarea unei IA suverane, alături de spații de date federate. Aceste acțiuni sunt menite să asigure o cooperare eficientă în gestionarea datelor la nivel transfrontalier, extinzând astfel colaborarea la nivel european.
Planul de acțiune continental pentru IA, lansat pe 9 aprilie 2025, are ca obiectiv transformarea Europei în lider mondial în domeniul inteligenței artificiale. Printre măsurile prevăzute se numără instituirea unui ghișeu pentru Regulamentul privind IA, destinat să ajute întreprinderile să se conformeze reglementărilor, facilitând astfel accesul la informații și orientare.
Reglementarea juridică în domeniul IA trebuie să țină cont de concurența economică globală, având scopul de a evita fragmentările care pot afecta dezvoltarea economică. Europa se află la o răscruce între dereglementarea din Statele Unite și supra-reglementarea din China. O abordare europeană adaptată poate reprezenta un avantaj competitiv pe scena globală.
În concluzie, pentru a face față provocărilor aduse de avântul tehnologic și puterea oligopolului Big Tech, este imperativ să se stabilească un cadru juridic solid, care să reglementeze și să guverneze eficient domeniul inteligenței artificiale. Aceasta va contribui nu doar la protejarea valorilor fundamentale europene, ci și la asigurarea unui viitor digital sustenabil și echitabil pentru toate națiunile.
Opinie prof. univ. dr. Mircea Duțu: Necesitatea unei strategii juridice naționale privind inteligența artificială
Prof. univ. dr. Mircea Duțu subliniază importanța unei strategii juridice naționale dedicate inteligenței artificiale (IA), având în vedere impactul semnificativ pe care această tehnologie îl poate avea asupra drepturilor umane, democrației și statului de drept. În contextul intrării în vigoare a AI Act, programată pentru 1 august 2024, cu aplicare eșalonată până în 2027, este esențial ca reglementarea IA să fie bine structurată și integrată în cadrul legislativ existent.
AI Act se distinge printr-o abordare piramidală, diferită de cea a Regulamentului General de Protecție a Datelor (RGPD), și nu este singura normă relevantă pentru întreprinderi în ceea ce privește IA. Această reglementare trebuie să se integreze în corpusul juridic extins, având în vedere că IA afectează diverse sectoare ale dreptului, inclusiv protecția datelor și dreptul de proprietate intelectuală.
Un aspect crucial al dezvoltării IA este exploatarea masivă a datelor, care este esențială pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. Calitatea acestor date este un factor important în redactarea RIA, mai ales în cazul modelelor cu grad ridicat de risc. De asemenea, intrarea în vigoare a AI Act va genera provocări în domeniul dreptului afacerilor, în special în ceea ce privește obligația de a integra riscurile asociate cu utilizarea acestor tehnologii.
Este evident că implementarea AI Act va provoca schimbări semnificative în numeroase sectoare ale dreptului, dar este încă neclar cum se pot gestiona aceste efecte. De aceea, o strategie juridică națională trebuie să ofere o viziune coerentă și operațională asupra legislației referitoare la IA, anticipând dezvoltările viitoare pe termen scurt, mediu și lung.
În concluzie, evaluarea și valorificarea cadrului unitar instituit de regulamentul privind IA sunt esențiale pentru a asigura o protecție adecvată în domeniile critice precum protecția datelor cu caracter personal, dreptul proprietății intelectuale și dreptul afacerilor. Această abordare va contribui semnificativ la structurarea normativă a dreptului inteligenței artificiale ca o nouă ramură a sistemului juridic.
Strategia Juridică Națională pentru Inteligența Artificială
Prof. univ. dr. Mircea Duțu subliniază importanța elaborării unei strategii juridice naționale dedicate inteligenței artificiale (IA). Un prim pas esențial în acest demers este realizarea unei analize aprofundate a situației reglementării IA. Această analiză va stabili contextul, obiectivele și procedurile necesare pentru a dezvolta o dimensiune juridică adecvată și eficientă.
În prima parte a analizei, se va concentra pe înțelegerea implicațiilor IA, studierea reglementării în dreptul comparat, evaluarea cadrului legislativ european, precum și pe activitățile de reglementare sectorială. Este crucial să se examineze impactul legislației europene și influența externă asupra priorităților naționale, măsurile de inovare și susținerea noilor tehnologii.
Cea de-a doua parte va aborda măsurile ce trebuie implementate, inclusiv elaborarea principiilor de reglementare, prezentarea abordărilor normative și caracteristicilor instituționale, și transpunerea legislației europene. Aceasta va culmina cu un rezumat al analizei și consecințele de ordin financiar, subliniind astfel complexitatea reglementării IA.
De asemenea, se propune dezvoltarea unui Observator național al dreptului inteligenței artificiale (ODIA) pentru a institui mecanisme de guvernanță eficiente. Acesta va facilita cunoașterea sistemelor de guvernanță existente și va oferi o bază de date și analize necesare pentru luarea deciziilor în domeniul IA.
Crearea unor hub-uri de cunoștințe, practici și proceduri este o formulă recomandată pentru a integra reglementarea și guvernanța în domeniul inteligenței artificiale. Observatorul Global al IA (GAIO) va oferi guvernelor naționale opțiuni privind reglementările și politicile publice, contribuind astfel la dezvoltarea unei strategii juridice naționale solide. Această inițiativă va ajuta la cartografierea opțiunilor de guvernanță, asigurând o adaptare adecvată la contextul specific al fiecărei țări.
Strategia juridică națională pentru inteligența artificială
În contextul dezvoltării rapide a tehnologiei inteligenței artificiale (IA), este esențială crearea unei strategii juridice naționale care să reglementeze acest domeniu complex. Diverse inițiative, cum ar fi Observatorul Dreptului Inteligenței Artificiale (ODIA), inițiat de Universitatea Ecologică din București, oferă analize detaliate despre reglementările și jurisprudența în materie, având ca scop sprijinirea profesioniștilor din domeniu.
Un hub legislativ-normativ dedicat guvernanței în domeniul IA nu doar că ar fi benefic, ci este o necesitate urgentă. Acest hub ar putea acoperi reglementările, jurisprudența și doctrina actuală, oferind informații pertinente despre implementarea graduală a reglementărilor privind inteligența artificială, precum și despre evoluțiile din dreptul comparat.
Având în vedere complexitatea aspectelor legate de IA, care se află adesea la intersecția dintre tehnologie și drept, este imperativ ca aceste reglementări să fie dezvoltate în mod proactiv. Astfel, un cadru juridic solid va contribui la o guvernanță eficientă și la o integrare mai armonioasă a tehnologiilor emergente în societate.
