Poziția Comisiei Europene privind capacitatea României de a-și gestiona veniturile
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Comisia Europeană (CE) are o poziție mult mai rezervată decât în trecut în ceea ce privește monitorizarea fiscal-bugetară și evaluarea capacității României de a-și crește veniturile și de a reduce credibil cheltuielile. El a subliniat că deficitul de încredere acumulat în ultimii ani a influențat semnificativ atmosfera discuțiilor cu oficialii CE.
Nazar a anunțat că a reluat dialogul cu Direcția Generală pentru Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) și cu comisarul european Valdis Dombrovskis. El a remarcat că atât atmosfera discuțiilor, cât și poziția instituțională a CE s-au schimbat semnificativ comparativ cu acum patru ani.
Ministrul a menționat că discuțiile s-au concentrat pe evaluarea solicitărilor adresate României de către CE, subliniind că răspunsurile nu au fost adecvate în perioada recentă. În cadrul acestor întâlniri, Nazare a adus în discuție recomandările din 21 ianuarie 2025 și termenele nerespectate pentru adoptarea unor măsuri necesare.
De asemenea, Nazare a prezentat setul de măsuri incluse în programul de guvernare pentru 2025-2026, evidențiind angajamentul coaliției de guvernare de a restabili echilibrele macroeconomice și de a promova o guvernare centrată pe responsabilitate fiscală.
Comisia Europeană a solicitat în mod repetat României să adopte reforma fiscală prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a reduce deficitul bugetar, măsuri care ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 aprilie 2025, dar care au fost amânate din cauza contextului politic.
Nazare: Reluarea dialogului cu Comisia Europeană
Ministrul Nazare a subliniat că dialogul cu Comisia Europeană (CE) a fost reluat, evidențiind o schimbare în poziția acesteia față de capacitatea României de a-și crește veniturile și de a reduce cheltuielile. CE adoptă acum o abordare mult mai rezervată comparativ cu trecutul.
Obiectivele fiscale ale României
Un aspect important al discuțiilor se referă la măsurile de reformă fiscală, care vizează creșterea veniturilor cu 1,3 puncte procentuale din PIB, echivalentul a aproximativ 25 miliarde lei, în acest an. Aceste măsuri sunt planificate să se aplice pe parcursul a nouă luni din an, iar estimările arată o valoare anualizată de 1,7 puncte procentuale din PIB începând din 2026.
Impactul măsurilor fiscale recente
În luna decembrie, prin intermediul ordonanței cunoscută sub numele de „trenuleț”, au fost adoptate măsuri fiscale care vor genera o creștere a veniturilor cu un impact de 0,4 puncte procentuale din PIB. Totuși, programul de guvernare prezentat de premierul Ilie Bolojan include un pachet de măsuri de ajustare bugetară, care se concentrează pe reducerea cheltuielilor bugetare. Se estimează că măsurile de creștere a veniturilor nu vor atinge nivelul angajamentelor asumate cu CE.
