Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie în România
În anul 2024, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie în România a atins cifra de 3,595 milioane, ceea ce reprezintă o scădere de 375.000 față de anul anterior. Această reducere echivalează cu o diminuare procentuală de 9,4%, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Aproape unul din cinci români, respectiv 19% din populația rezidentă, trăia într-o gospodărie cu venituri sub pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. De asemenea, 17,2% dintre persoane au fost afectate de deprivare materială și socială severă. În rândul celor cu vârsta de până la 65 de ani, 4,3% trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
Rata sărăciei relative (AROP) a fost de 19% în 2024, în scădere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent. Această rată a fost mai ridicată în rândul femeilor, cu 19% comparativ cu 18,9% în rândul bărbaților. Incidența cea mai mare a sărăciei s-a înregistrat în rândul copiilor cu vârste între 0-17 ani (26,2%) și a tinerilor de 18-24 ani (22,2%).
Transferurile sociale, cum ar fi pensiile, au avut un impact semnificativ asupra reducerii ratei sărăciei. Fără aceste transferuri, 41,4% din populație ar fi fost sub pragul sărăciei relative, iar 84,8% dintre persoanele vârstnice (65 de ani și peste) s-ar fi aflat în această situație. De asemenea, 43,6% din persoanele cu vârste între 55-64 de ani ar fi fost afectate.
În concluzie, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 17,2% în 2024, în scădere cu 2,6 puncte procentuale comparativ cu anul anterior, evidențiind provocările economice persistente cu care se confruntă o parte semnificativă a populației din România.
Risc de Sărăcie în România
În România, în anul 2022, un număr de 3,595 milioane de persoane se aflau în risc de sărăcie. Aceasta reprezintă o problemă semnificativă, având în vedere impactul asupra calității vieții și dezvoltării sociale.
Conform celor mai recente date, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de 27,9% în anul 2024, afectând 5,3 milioane de persoane. Această statistică evidențiază o scădere față de anul anterior, cu 739.000 de persoane mai puțin în această situație.
În mod particular, femeile sunt mai afectate, cu o rată de 28,4% comparativ cu 27,4% pentru bărbați. De asemenea, vârsta influențează considerabil riscul, persoanele cu vârste între 0-17 ani și tinerii de 18-24 ani având cele mai ridicate valori ale riscului.
Analizând datele, se observă că ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 29,3%. Aceasta subliniază necesitatea unor măsuri adecvate pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile din societate.
În concluzie, situația riscului de sărăcie în România rămâne o provocare importantă, care necesită atenția autorităților și a societății în ansamblu, pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale celor afectați.
Risc de Sărăcie în România
Anul trecut, în România, aproximativ 3,595 milioane de persoane se aflau în risc de sărăcie, conform datelor recente. Acesta reprezintă o parte semnificativă din totalul de 5,3 milioane de persoane care se confruntau cu riscul de sărăcie sau excluziune socială.
Riscul de sărăcie este distribuit inegal pe regiuni, cu cea mai mare rată observată în regiunea Sud-Est (39,7%) și Sud-Vest Oltenia (35,1%). În contrast, regiunea București-Ilfov a avut cea mai mică rată de risc de sărăcie, de doar 12%.
Printre persoanele aflate în risc de sărăcie, o parte semnificativă, aproximativ 1.789.000, erau afectate doar de sărăcie, fără a se încadra în celelalte două categorii de excluziune socială. De asemenea, 1.596.000 de persoane erau deprivate material și social sever, iar 82.000 trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii.
În concluzie, riscul de sărăcie rămâne o problemă majoră în România, afectând milioane de oameni și evidențiind nevoia de măsuri adecvate pentru combaterea acestei situații.