Giorgia Meloni și Strategia Italiei pentru Cheltuielile de Apărare
Italia, alături de alte țări NATO, s-a angajat să crească semnificativ cheltuielile pentru apărare în următorul deceniu. Totuși, guvernul condus de Giorgia Meloni caută modalități de a reduce impactul asupra finanțelor publice, care se confruntă cu dificultăți, conform unei analize Reuters.
În contrast cu Spania, care a anunțat că nu poate depăși vechea țintă NATO de 2% din PIB, Italia a promisiunea de a ajunge la 5% până în 2035, respectând astfel regulile impuse de președintele american Donald Trump. Meloni este conștientă de nepopularitatea acestei măsuri printre cetățeni și a încercat să-i liniștească, afirmând: „Acestea sunt cheltuieli necesare, dar ne-am angajat să nu deviem nici măcar un euro de la celelalte priorități ale guvernului.”
În prezent, cheltuielile Italiei pentru apărare se ridică la doar 1,5% din PIB, aproape de limita inferioară a celor 32 de membri NATO. Deși guvernul a reușit să atingă obiectivul anterior de 2% prin ajustări contabile, atingerea noului obiectiv de 5% se va dovedi o provocare majoră, având în vedere datoria publică ridicată a Italiei, care se află la 135% din PIB.
Comisia Europeană a adoptat o „clauză derogatorie” pentru a permite statelor membre să crească cheltuielile pentru apărare, însă Italia poate avea dificultăți în a beneficia de aceasta din cauza deficitului mare. În acest context, oficialii italieni au declarat că Meloni va include în buget elemente care au o legătură slabă cu apărarea, sperând că această abordare va fi acceptată de NATO și Comisia Europeană.
Italia, a treia cea mai mare economie din zona euro, ar putea deveni un exemplu pentru alte țări NATO care se confruntă cu provocări similare în atingerea obiectivului de 5%. Printre planurile de infrastructură, se numără construirea de porturi și șantiere navale, care ar putea fi etichetate ca investiții în apărare. Ministrul adjunct al Transporturilor, Edoardo Rixi, a afirmat că multe dintre aceste investiții se încadrează în parametrii NATO, având aplicații cu dublă utilizare.
Analiza strategiei lui Giorgia Meloni pentru cheltuielile de apărare
Un oficial NATO a subliniat importanța ca țările membre să aibă „o cale credibilă” pentru a-și respecta angajamentele privind cheltuielile de apărare. Acesta a menționat că este esențial să existe planuri pentru susținerea anuală a creșterii investițiilor în apărare. Italia, sub conducerea guvernului Meloni, a început să identifice proiecte strategice de infrastructură în valoare de 483 de miliarde de euro, care ar putea sprijini mobilitatea militară necesară.
Noul obiectiv NATO prevede ca cheltuielile pentru apărare să ajungă la 3,5% din PIB până în 2035, incluzând și un element suplimentar pentru investiții de securitate, evaluat la 1,5%. În acest context, modernizarea porturilor din Trieste și Genova, precum și a unui centru de construcții navale din La Spezia, ar putea îndeplini criteriile stabilite de NATO.
Meloni, însă, se confruntă cu provocarea de a gestiona timpul implementării acestor creșteri. Deși opoziția de centru-stânga susține că cheltuielile pentru apărare ar putea afecta bunăstarea socială, Meloni intenționează să amâne orice majorare a cheltuielilor până după alegerile din 2027. Francesco Galietti, fondatorul think-tank-ului Policy Sonar, a subliniat că „adevărata provocare pentru Meloni nu este suma, ci momentul ales”.
În 2027, Italia ar putea beneficia de „clauza de excepție” a marjei de manevră fiscale a Uniunii Europene, cu condiția să reducă deficitul sub 3% din PIB în 2026. Prin urmare, Roma a reușit să convingă aliații NATO să evite impunerea unei creșteri anuale minime a cheltuielilor, amânând termenul țintă pentru atingerea nivelului de 5% până în 2035, față de 2032, cum se planificase anterior.
„Mesajul este clar, Italia va face tot ce trebuie pentru a-și îndeplini angajamentele față de NATO, dar o va face la timpul său”, a concluzionat Galietti.
