Publicarea documentelor FBI despre Martin Luther King Jr. de către administrația Trump
Administrația Trump a publicat dosarele FBI referitoare la Martin Luther King Jr., în ciuda opoziției familiei acestuia și a grupului pentru drepturile civile pe care el l-a condus. Conform The Associated Press, arhivele publicate cuprind peste 240.000 de pagini de documente care au fost sigilate prin decizie judecătorească în 1977.
Familia lui King, inclusiv Martin III și Bernice, a fost informată în prealabil despre publicarea documentelor și a avut echipe proprii care au examinat materialele înainte de divulgare. Cei doi copii au descris cazul tatălui lor ca fiind „o curiozitate publică ce captivează de zeci de ani”, dar au subliniat că aceste dosare trebuie analizate în contextul lor istoric complet.
Ei au exprimat, de asemenea, durerea personală cauzată de moartea tatălui lor, evidențiind impactul devastator asupra familiei. „Rugăm pe cei care se implică în publicarea acestor dosare să o facă cu empatie, reținere și respect pentru durerea continuă a familiei noastre”, au transmis reprezentanții familiei.
În mod original, dosarele referitoare la Martin Luther King erau destinate să rămână sigilate până în 2027, dar avocații Departamentului Justiției au cerut ridicarea ordinului de sigilare înainte de termenul stabilit. Această publicare a stârnit interesul cercetătorilor și jurnaliștilor care doresc să afle mai multe informații despre asasinarea sa din 4 aprilie 1968, în Memphis, Tennessee.
Documentele FBI privind supravegherea lui Martin Luther King Jr.
Administrația Trump a publicat documentele referitoare la supravegherea de către FBI a lui Martin Luther King Jr., evidențiind campania de dezinformare și supraveghere îndreptată împotriva activistului pentru drepturile civile. Conform declarațiilor făcute de copiii lui King, acesta a fost ținta unei campanii orchestrate de J. Edgar Hoover, directorul FBI de atunci, care a folosit metode invazive pentru a-l discredita pe King și mișcarea pentru drepturile civile.
Documentele arată că FBI-ul a interceptat liniile telefonice ale lui King, a instalat microfoane în camerele de hotel și a utilizat informatori pentru a obține informații împotriva sa. Această campanie, cunoscută sub numele de COINTELPRO, avea ca scop nu doar monitorizarea, ci și distrugerea reputației lui King și a mișcării mai largi pentru drepturile civile din America.
Familia lui King a subliniat că acțiunile FBI au constituit nu doar încălcări ale vieții private, ci și atacuri intenționate asupra adevărului, subminând demnitatea și libertățile cetățenilor care luptau pentru justiție. Aceasta a avut loc într-o perioadă în care King se concentra pe justiția economică și pacea internațională, criticând capitalismul și războiul din Vietnam.
Asasinarea lui Martin Luther King Jr. a avut loc în timp ce acesta susținea lucrătorii din sectorul salubrității aflați în grevă. James Earl Ray a pledat vinovat pentru asasinat, dar a contestat această declarație până la moartea sa. Membrii familiei lui King au exprimat îndoieli cu privire la implicarea lui Ray în acest caz, iar în 1998, procurorul general de atunci a dispus o reexaminare a cazului, fără a găsi dovezi care să contrazică verdictul din 1969.
 
			 
                                 
                              
		 
		 
		 
		 
		