Analiză: Alocările financiare pentru apărare în România conform angajamentelor NATO
Potrivit angajamentelor stabilite la summitul NATO de la Haga din 2025, statele membre sunt obligate să aloce 5% din PIB pentru apărare. Acest procent ar determina ca majoritatea țărilor europene membre NATO, cu excepția Suediei, să cheltuie mai mult pentru apărare decât pentru educație. În cazul României, unde veniturile bugetare reprezintă doar 34% din PIB, acest angajament ar implica alocarea a aproape 15% din veniturile bugetare pentru apărare, cel mai ridicat procent din rândul statelor europene membre NATO.
Conform datelor prezentate de Monitorul Social, proiect al Friedrich Ebert Stiftung Romania, România ar fi nevoită să își îndrepte o proporție semnificativă din buget către apărare, comparativ cu alte state europene. De exemplu, Franța, cu venituri bugetare de 51,5% din PIB, ar avea o alocare de 5% din PIB care ar reprezenta mai puțin de 10% din încasările sale totale.
În contextul cheltuielilor actuale, România a utilizat în 2023 aproximativ 1,7% din PIB pentru apărare, echivalând cu 5% din încasările bugetare. Această proporție este similară cu cea a altor state din Europa de Est, precum Polonia și Bulgaria, care cheltuiau între 1,5% și 2,1% din PIB.
În contrast, statele din vestul Europei cheltuiesc sub 3% din încasările lor pentru apărare, ceea ce sugerează că un salt către 5% din PIB pentru aceste țări ar avea un impact mult mai redus asupra bugetelor lor naționale comparativ cu România, care colectează un procent mult mai mic din PIB.
În concluzie, angajamentele NATO privind cheltuielile pentru apărare pun o presiune considerabilă asupra bugetului României, având în vedere situația economică și veniturile sale bugetare limitate.
Alocarea bugetară pentru apărare în România
România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește alocarea bugetară pentru apărare, în contextul angajamentelor asumate în cadrul NATO. Cu o alocare actuală de 5% din încasările naționale pentru apărare, acordul de la Haga preconizează o creștere a acestei alocări la aproape 15% din încasările naționale.
Presiunea asupra bugetului României este amplificată de încasările sale bugetare extrem de mici comparativ cu media Uniunii Europene. În plus, România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, estimat la aproape 9% în 2024, ceea ce face imposibilă acoperirea cheltuielilor de apărare prin împrumuturi.
Mai mult, statele membre NATO, inclusiv România, riscă să cheltuie mai mult pentru apărare decât pentru educație. În acest context, Monitorul Social subliniază că România nu își poate permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare, comparativ cu media statelor UE. Combaterea evaziunii fiscale și alinierea sistemului fiscal la modelul european sunt esențiale pentru creșterea veniturilor bugetare, permițând astfel țării să facă față angajamentelor internaționale și să asigure resursele necesare pentru educație și dezvoltare pe termen lung.
