Bilanțul primelor trei luni ale lui Nicușor Dan ca președinte
La data de 26 mai, Nicușor Dan a preluat oficial mandatul de președinte al României. În primele zile ale mandatului său, atenția sa principală a fost formarea unui nou Guvern. La două zile după învestire, pe 28 mai, președintele a convocat consultări cu formațiunile politice pentru a discuta despre situația economică a țării și pentru a găsi o formulă de guvernare.
Pe 23 iunie, Guvernul Bolojan a depus jurământul, însă numirea premierului a fost întârziată din cauza consultărilor prelungite cu partidele. În această perioadă, Nicușor Dan a fost criticat din interiorul coaliției de guvernare pentru lipsa de sprijin public față de reformele Executivului. Ciprian Ciucu a subliniat că președintele ar trebui să susțină aceste reforme, adăugând că absența sa din peisajul politic este vizibilă.
Atitudinea reticentă în politica internă
Analistul politic Andrei Țăranu a remarcat că, deși Nicușor Dan a jucat un rol esențial în formarea actualului guvern, ulterior s-a retras din problemele interne, lăsând premierul să gestioneze singur pachetul de măsuri fiscale. Această absență a fost percepută ca un semnal de supărare din partea PSD, mai ales după neparticiparea președintelui la funeraliile lui Ion Iliescu, ceea ce a fost interpretat ca un sprijin pentru linia USR.
Pe de altă parte, George Jiglău a menționat că președintele pare să evite subminarea autorității premierului Ilie Bolojan, asumându-și măsurile fiscale împreună cu acesta. Acest comportament poate reflecta o strategie de a nu perturba autoritatea premierului în contextul actual.
Așteptările societății și limitele constituționale
Andrei Țăranu a subliniat că Nicușor Dan continuă să fie perceput ca un președinte absent, chiar dacă societatea a avut alte așteptări. El a explicat că limitele constituționale ale puterilor președintelui în România au fost restrânse, ceea ce face dificilă îndeplinirea cerințelor publice, având în vedere comparațiile cu foștii președinți, cum ar fi Iliescu sau Băsescu.
Bilanțul activității lui Nicușor Dan la Cotroceni în primele trei luni
La scurt timp după preluarea mandatului, Nicușor Dan a participat la Summitul formatului B9, desfășurat la Vilnius, unde s-au discutat subiecte importante precum prezența NATO pe flancul estic și sprijinul acordat Ucrainei. Aceasta a fost prima sa deplasare externă în calitate de președinte.
Ulterior, el a participat la Summitul NATO de la Haga în perioada 24-25 iunie, unde a abordat tema menținerii militarilor americani în România și a avut o întâlnire cu Donald Trump. De asemenea, președintele a fost prezent la reuniunea Consiliului European la sfârșitul lunii iunie și a efectuat vizite în Republica Moldova, fiind fotografiat alături de Maia Sandu la un festival.
Nicușor Dan a avut și o vizită în Austria, unde a participat la întâlniri cu președintele austriac, aducându-și și familia. A participat de asemenea, în format online, la discuțiile liderilor europeni, în contextul relațiilor internaționale tensionate, fără a aduce însă schimbări semnificative în politica externă a României, conform analistului Andrei Țăranu.
Analistul George Jiglău consideră că, deși Nicușor Dan a fost activ în abordarea marilor teme actuale, cum ar fi războiul din Ucraina și relația cu UE și NATO, absența sa de la întâlnirea liderilor europeni de la Washington a fost remarcabilă. Cu toate acestea, el a fost prezent la întâlnirea de a doua zi între liderii europeni.
În comparație cu fostul președinte Klaus Iohannis, Nicușor Dan încearcă să construiască o imagine mai umană și mai apropiată de public, fiind însoțit de familie la evenimente oficiale. Această abordare este văzută ca o strategie de comunicare menită să evidențieze latura personală a președintelui.
Analiză a activității lui Nicușor Dan în primele trei luni la Cotroceni
În primele trei luni de mandat, președintele Nicușor Dan a fost subiectul unor controverse legate de apropierea sa de grupuri conservatoare și religioase, precum și de asociații considerate de unii ca fiind de extremă dreapta. Această direcție a stârnit neliniște în rândul electoratului progresist care l-a susținut în alegeri.
Analistul a subliniat că societatea românească este extrem de tensionată și divizată, iar alegerea lui Nicușor Dan de a se alinia cu grupuri care nu l-au votat poate să nu fie cea mai înțeleaptă decizie. „Nu cred că Nicușor Dan a făcut o alegere foarte bună alegând partea celorlalți, a celor care sigur nu l-au votat și care nu vor fi neapărat atrași de acest tip de comportament,” a avertizat analistul.
