Iluzia unei ordini internaționale
Gabriel Elefteriu, Senior Fellow la Council on Geostrategy, afirmă că trăim cu iluzia unei ordini internaționale bazate pe reguli și legi. El subliniază că această percepție a fost alimentată de stabilitatea relațiilor internaționale, mai ales după al Doilea Război Mondial și în perioada de unipolaritate dominată de Statele Unite.
Declinul puterii americane
Elefteriu argumentează că actuala escaladare a tensiunilor pe continentul european, precum și conflictele din Orientul Apropiat și amenințările asupra Taiwanului, sunt simptome ale declinului puterii americane. Aceasta se manifestă în raport cu alte mari puteri globale, cum ar fi China și Rusia, care își intensifică influența pe scena internațională.
O nouă realitate geopolitică
În contextul actual, Elefteriu observă că ordinea mondială nu este una stabilă sau bazată pe legi, ci mai degrabă pe puterea militară. El sugerează că puterea militară americană a fost esențială pentru menținerea ierarhiei și stabilității în relațiile internaționale, dar acum, cu schimbările geopolitice, această dinamică este în plină transformare.
Gabriel Elefteriu: O nouă paradigmă geopolitică
Gabriel Elefteriu, Senior Fellow la Council on Geostrategy, subliniază că ne aflăm într-o schimbare profundă a paradigmei geopolitice, în special după evenimentele de după Al Doilea Război Mondial. El afirmă că asistăm la conturarea unui nou tip de conflict, asemănător unui al Doilea Război Rece, caracterizat prin formarea a două blocuri geopolitice distincte: unul condus de Rusia și China și celălalt reprezentând vechiul Vest.
Elefteriu observă că axa Rusia-China, care include și Coreea de Nord și Iran, devine tot mai coezivă, în timp ce strategia Vestului se dezintegrează. „Vestul nu mai este unit din punct de vedere geostrategic, iar dezangajarea Statelor Unite de la problemele de securitate ale Europei este un trend evident”, explică el. Această situație reflectă incapacitatea Statelor Unite de a susține o dominanță globală uniformă, obligându-le să facă alegeri strategice importante.
Pe de altă parte, gruparea centrată pe Rusia și China își propune să mobilizeze „sudul global”, inclusiv țările nealiniate, pentru a contrabalansa influența percepută a Vestului. Elefteriu subliniază că acest proiect avansează și că este crucial ca atât Europa, cât și America să dezvolte strategii și politici publice care să utilizeze resursele tehnologice, economice și militare existente pentru a restabili un echilibru în ordinea internațională.
„Această nouă distribuție a puterii va necesita, însă, traversarea unor turbulențe și încercări”, adaugă el, referindu-se în special la negocierile legate de Ucraina, care reprezintă un test important pentru relațiile internaționale actuale.
Gabriel Elefteriu despre iluzia ordinii internaționale
Gabriel Elefteriu, Senior Fellow la Council on Geostrategy, subliniază că trăim de mult timp cu iluzia că dispunem de o ordine internațională stabilă. În contextul actual al conflictului din Ucraina, el afirmă că nimeni nu poate prezice ce va face Donald Trump, dar este clar că obiectivul său este pacea. Elefteriu consideră că, în cazul în care negocierile actuale nu dau rezultate, acestea vor fi reluate în viitor, deoarece nu există o alternativă viabilă.
El identifică trei alternative în acest război: o victorie a Rusiei, o victorie a Ucrainei sau o pace negociată. Totuși, el notează că termenul „victorie” este problematic și greu de definit în ambele cazuri. Dacă negocierile nu progresează, conflictul se va tranșa pe câmpul de luptă, unde avansările sunt lente și dificile, rezultând într-un război de uzură care se va prelungi.
Referitor la capacitatea de susținere a acestui război, Elefteriu afirmă că Ucraina nu își permite un conflict îndelungat, în timp ce Rusia, având sprijinul Chinei, ar putea rezista mai mult. De asemenea, el menționează ipocrizia din relațiile internaționale, evidențiind că atât Vestul, cât și Estul au o istorie de declarații care nu se aliniază întotdeauna cu acțiunile lor.
El concluzionează că, în fața acestor provocări, strategia Vestului trebuie să contracareze aceste incoerențe și să răspundă concret provocărilor geopolitice actuale.
Gabriel Elefteriu: Iluzia unei ordini internaționale
Gabriel Elefteriu, Senior Fellow la Council on Geostrategy, subliniază că trăim de mult timp cu iluzia unei ordini internaționale coerente. În discuțiile recente, s-a pus accent pe conceptul de putere în relațiile internaționale, în special pe puterea militară, care este esențială pentru stabilitatea globală.
Elefteriu observă că Europa nu dispune de o putere militară bine definită și coerentă. Deși se fac analize care agregă bugetele militare și resursele disponibile ale statelor europene, această abordare este considerată de el ca fiind o concluzie greșită. Problema principală este lipsa coerenței politice în rândul țărilor europene, ceea ce poate afecta și eficiența NATO în situații de criză.
În contextul securității internaționale, Elefteriu afirmă că dimensiunea nucleară este o măsură primordială a puterii militare. El menționează că europenii nu au fost la masa negocierilor internaționale deoarece atât Statele Unite, cât și Rusia dispun de arsenale nucleare semnificative, ceea ce nu se aplică în cazul Europei. Această discrepanță subliniază vulnerabilitatea Europei în fața provocărilor globale.
În concluzie, Elefteriu avertizează asupra iluziei unei ordini internaționale stabile și subliniază necesitatea ca Europa să își reevalueze poziția și să își întărească coerența militară și politică pentru a face față provocărilor actuale.
Gabriel Elefteriu: Iluzia ordinii internaționale și provocările geopolitice pentru România
Gabriel Elefteriu, Senior Fellow la Council on Geostrategy, subliniază că România se confruntă cu o realitate complexă în ceea ce privește securitatea sa națională, în special în contextul geopolitic actual din Marea Neagră. El afirmă că, din punct de vedere militar, România dispune de puține instrumente pentru a influența balanța strategică în această regiune.
Elefteriu atrage atenția asupra fragmentării geopolitice a Europei, evidențiind că în nordul Europei se conturează un sistem regional de securitate mai bine definit, centrat pe Marea Baltică, în care țările colaborează la un nivel superior. În contrast, România nu beneficiază de un ecosistem de alianțe similar în Balcani, unde alte state, precum Ungaria, dezvoltă relații geostrategice și acorduri militare.
El subliniază necesitatea ca România să depășească paradigma actuală de alianțe rigide și să adopte o politică externă mai flexibilă. Aceasta este crucială în contextul în care Rusia devine o amenințare militară tot mai semnificativă. În plus, retragerea treptată a puterii militare americane din Europa ridică întrebări cu privire la modul în care România își va asigura securitatea pe termen lung.
În concluzie, Elefteriu sugerează că România ar trebui să își reconsidere strategia de politică externă, orientându-se mai mult către Balcani și dezvoltând un ecosistem de alianțe pe axa nord-sud, pentru a răspunde provocărilor geopolitice curente.
