Judecătorii sesizează Curtea Constituțională privind modificarea pensiilor magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va reclama la Curtea Constituțională a României (CCR) proiectul de lege care modifică pensiile magistraților, conform surselor din cadrul instanței supreme, citate de Digi24.ro. Decizia a fost adoptată în unanimitate de 86 de judecători prezenți la ședința Secțiilor Unite ale ÎCCJ din 4 septembrie.
Proiectul adoptat de Guvern prevede ca pensia magistraților să fie limitată la maximum 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate. De asemenea, se stabilește ca vârsta de pensionare a magistraților să fie de 64 de ani, după o perioadă de 10 ani.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a evidențiat că din cele 215.000 de pensii de serviciu la nivel național, aproximativ 5.000 sunt pensii ale magistraților, reprezentând 4% din total. CSM a subliniat, de asemenea, că vârsta medie de pensionare a magistraților se menține la 52 de ani.
Magistrații au exprimat îngrijorări privind escaladarea atitudinilor publice ostile față de sistemul judiciar, menționând că aceste atitudini sunt alimentate de declarațiile politicienilor și campaniile mediatice. CSM a solicitat ca orice intervenție normativă să fie precedată de un dialog real cu reprezentanții sistemului judiciar.
Judecătorii contestă modificările legii pensiilor magistraților
Judecătorii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au decis, în unanimitate, să conteste la Curtea Constituțională modificările recente aduse pensiilor speciale ale magistraților. Această decizie a fost influențată de îngrijorările exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care a subliniat că aceste modificări afectează grav independența justiției.
CSM a argumentat că nu există nicio justificare pentru demersul Guvernului, având în vedere că reforma sistemului pensiilor de serviciu a fost deja realizată prin Legea 282/2023. De asemenea, Consiliul a calificat propunerile de modificare a pensiilor magistraților drept „o atitudine inadmisibilă”, considerându-le o manifestare a autorității executive care încalcă principiul separației puterilor în stat.
Aceste acțiuni sunt percepute ca fiind contrare valorilor unei societăți democratice, fiind specifice mai degrabă regimurilor autocratice. CSM a acuzat, de asemenea, Guvernul că își exercită influența într-un mod care contravine principiului cooperării loiale între puterile statului.
