Societatea civilă solicită deschiderea de ambasade în țările asiatice
Un grup de peste 20 de asociații ale societății civile, activând în domeniile drepturilor omului și serviciilor sociale, a adresat o scrisoare președintelui Nicușor Dan și ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, cerând deschiderea de ambasade în Nepal, Bangladesh și Sri Lanka. Aceste măsuri sunt esențiale pentru sprijinirea muncitorilor imigranți care vin să muncească în România.
Scrisoarea atrage atenția asupra deficitului de forță de muncă cu care se confruntă România, în special în sectoare precum producția, construcțiile, comerțul, HoReCa și serviciile administrative. În contextul în care România a crescut semnificativ cotelor de vize de imigrare pentru muncă cetățenilor din țări terțe, este necesară dezvoltarea relațiilor diplomatice cu principalele țări sursă ale forței de muncă.
Documentul menționează că, deși România a crescut contingentul anual de avize pentru lucrători străini, nu a dezvoltat relații diplomatice și consulare corespunzătoare cu aceste țări, ceea ce limitează suportul pentru muncitorii imigranți. Printre țările menționate, Nepal și Bangladesh sunt reprezentate de Ambasada României în India, iar în Sri Lanka, ambasada este funcțională, dar nu are un ambasador numit și nu oferă sprijin în domeniul forței de muncă.
Asociațiile semnatare subliniază că deschiderea de ambasade ar facilita nu doar recrutarea de muncitori, ci și protejarea drepturilor acestora, având în vedere că România nu a reușit să implementeze acorduri bilaterale relevante în domeniul muncii cu aceste țări.
Societatea civilă solicită deschiderea de ambasade în țările de proveniență a muncitorilor asiatici
Societatea civilă din România a adresat o scrisoare președintelui și Ministerului Afacerilor Externe, cerând deschiderea de ambasade în țările din care provin cetățenii asiatici care vin să muncească în România. Printre aceste țări se numără Nepal, Bangladesh și Sri Lanka, unde România are o prezență diplomatică limitată.
În scrisoare se menționează că România este insuficient reprezentată în principalele țări sursă de forță de muncă, în special din subcontinentul indian, care contribuie cu aproape 80% din muncitorii imigranți din afara Uniunii Europene. Această absență a reprezentanței diplomatice are consecințe negative, inclusiv riscuri de securitate, nerespectarea drepturilor fundamentale ale imigranților și costuri ridicate pentru mediul de afaceri românesc.
Semnatarii documentului subliniază că, având în vedere predicțiile economice care arată un deficit crescut de forță de muncă, este esențial ca România să adopte măsuri proactive. Aceștia propun inițierea de demersuri concrete pentru întărirea prezenței diplomatice, inclusiv desemnarea de atașați pentru probleme de forță de muncă în ambasadele existente și viitoare, precum și încheierea de acorduri bilaterale cu țările sursă.
Printre organizațiile care susțin această inițiativă se numără Asociaţia ActiveWatch, Centrul de Resurse Juridice și Confederaţia Caritas România. Aceste grupuri solicită, de asemenea, un dialog structurat între instituțiile din domeniul muncii, sindicate, patronate și organizații care apără drepturile omului, pentru a proteja drepturile muncitorilor imigranți în România.
