Proiectul de restaurare a Mării Negre prin pajiști de iarbă de mare și recife artificiale
România a finalizat constituirea pajiștilor marine de iarbă de mare (Zostera Noltii) și crearea de recife artificiale, în cadrul celui mai mare proiect de mediu din istoria sa. Acest proiect vizează stimularea diversității marine în zonele Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus.
În vara acestui an, România a marcat un moment istoric prin depășirea pragului de 10 hectare de zone amenajate pentru dezvoltarea ierbii de mare. Pe lângă această suprafață, au fost amenajate aproximativ 10 hectare pentru specia Cystoseira Barbata, o algă brună importantă pentru ecosistemul marin.
Proiectul include implantarea de iarbă de mare, o specie esențială pentru captarea carbonului și stabilizarea fundului marin. Iarba de mare, cunoscută și ca „plămânul mării”, joacă un rol crucial în susținerea vieții marine. Implantarea s-a realizat prin două metode: translocarea de exemplare adulte și sădirea de semințe în mediu semi-controlat, în zone special pregătite.
Deși activitățile de restaurare în Marea Neagră au fost limitate, succesul operațiunilor de implantare sugerează potențialul extinderii acestor acțiuni, cu scopul de a stimula biodiversitatea marină. Meta-analiza a 1786 de încercări de restaurare a arătat că metodele de ancorare îmbunătățesc semnificativ rata de supraviețuire a plantelor. Transplanturile de gazon de Zostera Noltii au demonstrat rate mai mari de succes comparativ cu transplanturile de lăstari individuali.
Aceste inițiative sunt un pas important pentru îmbunătățirea stării mediului marin din Marea Neagră și pentru protejarea biodiversității marine.
Crearea Pajiștilor de Iarbă de Mare și Recifelor Artificiale în Marea Neagră
În cadrul proiectului „Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Eforie”, au fost implementate măsuri pentru crearea pajiștilor de iarbă de mare, în special a speciilor Zostera Noltii, și construirea de recife artificiale. Aceste inițiative sunt esențiale pentru restaurarea ecosistemelor marine și pentru protecția biodiversității.
În anul 2023, metoda de transplantare a gazonului a fost aleasă ca fiind cea mai eficientă pentru restaurarea ierbii de mare în România. Aceasta tehnică permite reducerea daunelor asupra rădăcinilor și rizomilor, facilitând astfel dezvoltarea ierbii transplantate și menținerea biodiversității marine.
Sprijinul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a fost crucial în identificarea locațiilor donatoare potrivite pentru prelevarea semințelor, asigurându-se astfel că aceste acțiuni nu afectează negativ mediul înconjurător.
Lucrările de mediu vor continua și în anii 2024 și 2025, cu scopul de a extinde ariile de Zostera Noltii și de a construi recife artificiale utilizând materiale recuperate din structuri costiere vechi. De asemenea, se va realiza transplantarea de Cystoseira Barbata, o algă brună importantă pentru ecosistemul marine.
Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană și reprezintă un angajament pe termen lung pentru adaptarea la schimbările climatice și protecția mediului. Restaurarea ierbii de mare și a algelor marine este în conformitate cu noua Lege UE privind restaurarea naturii, care impune statelor membre să restaureze cel puțin 20% din suprafețele maritime până în 2030.
Pajiști de iarbă de mare și recife artificiale în Marea Neagră
În cadrul proiectului intitulat „REDUCEREA EROZIUNII COSTIERE FAZA II (2014-2020) ETAPA II”, au fost create pajiști de iarbă de mare și recife artificiale în Marea Neagră. Proiectul, cu o extindere totală de 30,5 km, are ca scop protecția zonei costiere împotriva eroziunii și restaurarea ecosistemelor marine esențiale, contribuind astfel la conservarea biodiversității.
Până în prezent, au fost implantate pajiști marine de iarbă de mare în zeci de parcele, prin transplantarea a peste 1500 de mănunchiuri de Zostera Noltii, totalizând peste 80.000 de lăstari. De asemenea, au fost amenajate 9 recife artificiale în zonele Agigea, Jupiter, Venus, Cap Aurora și Balta Mangalia, cu o suprafață totală de 97.000 mp. În curând, va fi finalizat și cel de-al 10-lea recif în zona Mangalia.
Proiectul vizează, până în 2027, crearea a peste 300.000 de metri pătrați de pajiști de iarbă de mare și aproape 400.000 de metri pătrați pentru Cystoseira Barbata, alături de un total de 13 recife artificiale. Această inițiativă este coordonată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în colaborare cu alte instituții și ONG-uri, având ca beneficiar principal statul român și comunitățile locale.
„Acest proiect plasează România pe harta restaurării ecosistemelor marine în Europa,” a declarat Stelică Hagi, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral, subliniind importanța acțiunilor întreprinse pentru un viitor sustenabil al zonei costiere.
Pajiști de iarbă de mare și recife artificiale în Marea Neagră
Un proiect ambițios a fost inițiat în Marea Neagră, având ca scop crearea de pajiști de iarbă de mare și recife artificiale. Acest demers se aliniază cu obiectivele de dezvoltare durabilă și protecție a mediului, având un impact semnificativ asupra ecosistemelor marine.
Proiectul se află în stadiul avansat de execuție, atingând deja pragul de 80%. Managerul de proiect, Nicușor Buzgaru, a subliniat că, de-a lungul anilor, echipa a întâmpinat numeroase obstacole, dar eforturile susținute au condus la progresele actuale. „Am învățat foarte mult în acești ani și la final vom avea nu doar un proiect major implementat, ci și experiența acestui tip de lucrări”, a declarat Buzgaru.
Inițiativa nu este doar un exemplu de cooperare europeană, ci și o reacție la provocările climatice cu care se confruntă regiunile riverane. Mihaela Andra Negoi, Director la Direcția de Investiții – Administrația Națională „Apele Române”, a menționat că, datorită sprijinului Uniunii Europene și implicării instituțiilor românești, acest proiect stabilește un nou standard în protecția costieră și restaurarea ecosistemelor marine din Europa de Est.
Beneficiile așteptate includ nu doar protecția comunităților de coastă împotriva efectelor schimbărilor climatice, dar și măsuri de stimulare și protecție a biodiversității marine, contribuind astfel la un mediu costier mai sănătos în Marea Neagră.
