Operațiunea „samurai” și impactul asupra datoriei publice
Guvernul condus de Ilie Bolojan a inițiat operațiunea „samurai” ca parte a strategiei sale de a micșora datoria publică. Această inițiativă vizează rostogolirea împrumuturilor statului, având ca scop reducerea sumelor de plată în următorii trei ani. La sfârșitul anului, Executivul intenționează să lanseze emisiuni și operațiuni de răscumpărare a obligațiunilor din euro în yeni, cu maturități extinse.
Fostul premier și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a criticat această abordare, afirmând că strategia guvernului nu va reduce datoria, ci o va transfera către generațiile viitoare, la dobânzi mari. „Este o strategie prin care statul rostogolește datoria publică în viitor. Nu e o mișcare optimă, pentru că nu înseamnă că datoria scade, doar o împinge către generațiile viitoare. Este doar un paleativ”, a declarat Cîțu.
El a subliniat că, deși taxele au crescut, deficitul nu va scădea la ținta stabilită de 6% în anul următor, având în vedere că economia continuă să scadă. Cîțu a menționat că România se poate confrunta cu fenomenul de stagflație, subliniind că, deși guvernul pompează resurse în economie, productivitatea nu crește. „Economia nu mai are productivitate, doar este ținută pe perfuzii”, a adăugat el.
În concluzie, operațiunea „samurai” reprezintă o soluție de moment în gestionarea datoriei publice, dar ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea sa pe termen lung și la impactul asupra viitoarelor generații.
