Legea privind transparența întâlnirilor parlamentarilor, atacată la CCR
Curtea Constituțională a României va dezbate pe 5 noiembrie sesizarea depusă de AUR referitoare la legea care obligă deputații și senatorii să publice întâlnirile cu terțe persoane în Registrul unic al transparenței intereselor (RUTI). Această lege, adoptată pe 30 septembrie de Parlament, modifică articolul 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor.
Actul normativ prevede ca întâlnirile parlamentarilor cu terțe persoane, în legătură cu inițiative legislative, să fie înregistrate în RUTI, fie că se desfășoară în Parlament, în birourile parlamentare, sau în alte locații stabilite de părți. Legea a fost votată cu 236 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și 105 abțineri, având ca inițiatori 16 parlamentari din diverse partide.
Conform legii, deputații și senatorii trebuie să mențină un dialog deschis cu cetățenii și persoanele terțe, asigurând transparența colaborării lor în procesul legislativ. RUTI reprezintă o platformă publică online, unde întâlnirile cu terțe persoane interesate de inițiative legislative sunt publicate.
Legea definește persoanele terțe ca fiind reprezentanți ai unor organizații comerciale, asociații, fundații și alte entități care au un interes în procesul legislativ. Aceste persoane trebuie să se înregistreze în RUTI înainte de a solicita o întâlnire cu parlamentarii.
Parlamentarii au obligația de a publica în RUTI întâlnirile cu cel puțin 48 de ore înainte de desfășurarea acestora, iar dacă întâlnirile sunt programate fără o notificare prealabilă, informațiile trebuie publicate în termen de 48 de ore de la finalizare. Informațiile publicate vor include numele persoanelor și entităților reprezentate, data, locul și scopul întâlnirii.
Legea privind transparența întâlnirilor parlamentarilor, contestată la CCR
Legea recent adoptată, care obligă parlamentarii să declare cu cine s-au întâlnit înainte de a depune proiectele de lege, este acum contestată la Curtea Constituțională a României. Criticile au venit din partea unor parlamentari care consideră că prevederile acestei legi sunt superficiale și inaplicabile.
Deputatul UDMR, Kelemen Hunor, a exprimat nemulțumiri față de proiect, afirmând că acesta „nu are nicio legătură cu realitatea” și că lipsește claritatea în definițiile esențiale, ceea ce poate conduce la interpretări greșite. De asemenea, deputatul AUR, Florin-Bogdan Velcescu, a subliniat neclaritățile în definiția persoanelor terțe și a susținut că proiectul ar putea încălca normele constituționale.
În ciuda acestor critici, unii parlamentari, precum Mihai Ghigiu de la PSD, au pledat pentru acest proiect, susținând că va „standardiza interacțiunile dintre decidenți și persoanele juridice” și va îmbunătăți calitatea politicilor publice. Legea a fost adoptată în plenul reunit pe 30 septembrie, în ciuda propunerilor de retrimitere la comisie.
Dezbaterile la CCR
Curtea Constituțională va analiza această lege, iar dezbaterile sunt așteptate să aibă loc în perioada următoare. Contestațiile ridică întrebări importante cu privire la implementarea și eficiența măsurilor de transparență în activitatea parlamentară.
Legea privind transparența întâlnirilor parlamentarilor, atacată la CCR
Legea care impune parlamentarilor să dezvăluie cu cine s-au întâlnit înainte de a depune proiectele a fost contestată la Curtea Constituțională a României. Senatorul USR Violeta Alexandru a subliniat importanța acestui proiect pentru creșterea transparenței în activitatea parlamentară. Ea a afirmat că informațiile despre întâlnirile parlamentarilor vor fi publicate, asigurând astfel accesul cetățenilor la informații relevante. Alexandru a declarat că nu există motive de îngrijorare și că adoptarea unor reguli de transparență este esențială pentru o democrație sănătoasă.
Curtea Constituțională urmează să dezbată această contestație într-o ședință ce va avea loc în curând.
