Artificiul juridic prin care Alina Bica a scăpat de închisoare
Curtea de Apel Bucureşti a aplicat un artificiu juridic care a permis Alinei Bica să evite efectele condamnării sale de patru ani de închisoare, pronunţată în 2019. Judecătorii au considerat că arestul la domiciliu petrecut de fosta şefă a DIICOT în casa sa din Italia, pe timpul nopţii, poate fi echivalat cu detenţia în penitenciar din România. Această decizie a fost comunicată pe 3 octombrie, stabilind că Alina Bica a executat efectiv pedeapsa în Italia, deşi nu a stat nicio zi în închisoare.
Alina Bica a fost condamnată definitiv pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. După pronunţarea sentinţei, ea a fugit din România, fiind localizată în Costa Rica împreună cu Elena Udrea, ulterior stabilindu-se în Italia, unde a cerut să nu fie extrădată. Curtea de Apel din Bari a decis în noiembrie 2020 ca pedeapsa să fie executată formal în Italia, scăzând perioada de arest preventiv din România. Astfel, restul pedepsei, de 3 ani, 9 luni şi 16 zile, a fost stabilit să fie executat în arest la domiciliu, dar limitat la intervalul orar 21:00 – 07:00.
După ce a finalizat această formă de pedeapsă, Bica a contestat executarea în instanţele din România. Pe 9 iulie 2024, Curtea de Apel Bucureşti a recunoscut decizia instanţelor italiene, fără a se pronunţa asupra altor aspecte juridice, cum ar fi mandatul de executare emis de Tribunalul Bucureşti. În acest context, pe 4 septembrie 2025, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că instanţa din România are sarcina de a decide dacă pedeapsa a fost efectiv executată.
Astfel, statutul juridic al Alinei Bica rămâne incert, iar un judecător delegat a deschis un nou proces la Curtea de Apel Bucureşti pentru a clarifica situaţia executării pedepsei sale.
Artificiul juridic prin care Alina Bica a scăpat de închisoare
Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, a reușit să evite executarea unei pedepse în penitenciar datorită unei decizii a Curții de Apel București, care a echivalat arestul la domiciliu din Italia cu detenția în România. Această măsură a fost luată în contextul în care Italia a recunoscut că Bica a executat deja o parte din pedeapsă, ceea ce a ridicat probleme legale referitoare la durata totală a detenției.
Judecătorii români au subliniat că, conform deciziilor CEDO, o persoană nu poate executa o pedeapsă mai mare decât cea stabilită în decizia de condamnare. Astfel, era necesar să se găsească un artificiu prin care regimul de arest la domiciliu să fie considerat echivalent cu o pedeapsă în penitenciar.
Decizia instanței a fost să considere că arestul la domiciliu al Alinei Bica pe timpul nopții este similar cu regimul deschis din închisorile din România. Această echivalare, deși nu este prevăzută de legislație, a fost justificată prin analiza regimului juridic al pedepsei, care permite persoanelor condamnate să iasă la muncă în anumite condiții.
Astfel, durata arestului la domiciliu a fost recunoscută și a condus la concluzia că pedeapsa a fost executată, având în vedere că Bica a fost obligată să rămână în arest la domiciliu între orele 21 și 7, având totodată obligația de a se prezenta la locul de muncă în timpul zilei.
Decizia Curții de Apel București în cazul Alinei Bica
Curtea de Apel București a stabilit că Alina Bica a fost privată de libertate pentru o perioadă echivalentă cu 3 ani, 9 luni și 16 zile, în urma executării unei sentințe în Italia. Această perioadă este considerată similară cu măsurile preventive privative de libertate reglementate în dreptul procesual penal român.
Judecătorii români au decis că nu mai există temeiuri pentru a menține mandatul european emis pe numele Alinei Bica. Aceasta a fost determinată de hotărârea Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a clarificat aspectele legate de executarea pedepsei stabilite prin sentința penală din 2016.
În consecință, formele de executare emise pe numele condamnatei, inclusiv mandatul european de arestare, au fost retrase, confirmând astfel că pedeapsa a fost executată integral.
