Declarațiile senatorului PSD despre deficitul bugetar
Adrian Străinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, a declarat joi că nu este preocupat de deficitul bugetar, subliniind că România are nevoie de investiții și dezvoltare. „Mă doare în cot de deficitul bugetar! Este o bulibășeală totală. Când se dorește, vine Banca Mondială sau FMI, ia pixul, cât ai avut? Nu mai ai”, a afirmat senatorul PSD.
El a adus în discuție perioada comunistă, menționând că România a reușit să își plătească toate datoriile externe. „România a fost singura țară din lagărul socialist care și-a plătit toate datoriile externe la zero. Așa că lăsați-mă cu deficitul bugetar!”, a subliniat Străinu-Cercel.
Senatorul a criticat situația actuală, spunând că „nu se guvernează, ci doar se fac tăieri”, și a insistat asupra necesității de a face investiții pentru dezvoltarea țării. „Trebuie să facem investiții și să dezvoltăm România. Deci ăștia suntem noi românii. Vrem să facem ceva? Haideți să vedem în ograda noastră ce putem și cât putem să ducem mai departe”, a adăugat el.
În concluzie, Străinu-Cercel a reafirmat că România dispune de resurse valoroase, cum ar fi aurul și gazele, și a criticat lipsa de acțiune în exploatarea acestora. „Când ai aur în pământ, când ai sare în pământ, când ai gaze în pământ, ai de toate și tu nu faci nimic, de ce ne plângem?”, a întrebat el retoric.
Declarațiile controversate ale senatorului PSD privind deficitul bugetar
Senatorul PSD, Marcel Ciolacu, a stârnit controverse printr-o afirmație provocatoare, declarând că „îl doare în cot de deficitul bugetar”. Această declarație a fost contextualizată de el, explicând că, în opinia sa, deficitul bugetar nu reprezintă o problemă majoră, menționând că, atunci când se dorește, instituții internaționale precum Banca Mondială sau FMI pot interveni pentru a rezolva situația.
Deficitul bugetar al României a crescut semnificativ în ultimii ani, depășind 4% din PIB începând cu anul 2019, iar în 2024 a ajuns la 9,3%, în condițiile în care ținta stabilită este de 3%.
Aceste declarații reflectă o atitudine controversată față de gestionarea financiară a țării și au generat reacții mixte în rândul opiniei publice și al politicienilor.
