Ministrul Moșteanu: Industria românească de apărare și fondurile europene
În cadrul unui interviu acordat publicației Politico, ministrul Apărării, Ionuș Moșteanu, a discutat despre strategiile României pentru a accesa mai multe fonduri europene destinate industriei de apărare. România cheltuiește în prezent 2,3% din PIB pentru apărare și își propune să crească această proporție la 3,5% până în 2030.
Moșteanu a subliniat importanța ca o parte din banii alocați pentru apărare să se întoarcă în economia națională, prin dezvoltarea de fabrici și locuri de muncă în țară. „Dacă cheltuim banii oamenilor pentru apărare, este important ca ei să vadă că o parte din acești bani se întorc în țara lor, de exemplu prin fabrici”, a declarat ministrul.
România își propune să devină parte integrantă a lanțului de producție de apărare, în contextul în care majoritatea contractelor lucrative sunt câștigate de țări precum Franța, Germania, Italia și Suedia. În contrast, fostele țări din blocul estic, inclusiv România, se confruntă cu o dependență crescută de furnizorii externi din cauza lipsei de know-how tehnologic.
Ministrul Moșteanu a menționat, de asemenea, că România va fi al doilea cel mai mare utilizator al schemei SAFE a Uniunii Europene, care are o valoare de 150 de miliarde de euro. În acest context, Bucureștiul solicită împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 16,7 miliarde de euro pentru apărare, din care două treimi vor fi alocate pentru echipamente militare.
Aceste eforturi sunt esențiale pentru modernizarea forțelor armate române, care au folosit în mare parte echipamente din era sovietică. În plus, România joacă un rol crucial în securitatea regională, având în vedere vecinătatea sa cu Ucraina și Moldova, și găzduiește un grup de luptă NATO condus de Franța.
Industria românească de apărare și fondurile UE
Ministrul român al apărării, Moșteanu, a discutat cu Politico despre pașii necesari pentru ca industria națională de apărare să beneficieze de fonduri europene. Un exemplu relevant este licitația în curs, în valoare de 6,5 miliarde de euro, pentru achiziția a peste 200 de tancuri, care impune ca asamblarea finală să aibă loc în România.
„Este foarte important pentru anii următori ca, atunci când vorbim despre cheltuieli, să distribuim [randamentul industrial] în mod egal pe întreg continentul”, a spus ministrul, subliniind necesitatea de a include și țări mai îndepărtate de linia frontului, precum Portugalia. El a menționat că, dacă producătorii europeni nu acceptă cerințele de producție internă, România va redirecționa fondurile către companii din afara UE care sunt dispuse să le respecte.
În contextul achizițiilor, guvernul român colaborează deja cu producători străini de arme, precum cei din SUA, Israel și Coreea de Sud, recent achiziționând sisteme de apărare aeriană Patriot și avioane de luptă F-35 din Statele Unite.
Avantajele României în industria de apărare
România, fiind una dintre cele mai industrializate țări din Europa, are atuuri semnificative de oferit producătorilor de arme. De exemplu, Bucureștiul a semnat un acord cu gigantul german Rheinmetall pentru construirea unei fabrici de pulbere pentru muniție, parțial finanțată din fonduri UE.
Ministrul Moșteanu a subliniat că România are facilități de producție pentru apărare care, deși nu sunt complet la zi, reprezintă un bun punct de plecare. De asemenea, sectorul auto robust al țării poate ajuta la intensificarea rapidă a producției în industria de apărare, având în vedere colaborarea dintre companiile din domeniul apărării și cele auto pentru a beneficia de expertiza acestora.
În plus, România are planuri de a reduce birocrația pentru a accelera investițiile în industria de apărare. Ministrul a menționat intenția de a modifica legislația, anticipând un pachet de simplificare din partea Comisiei Europene, dar preferând să implementeze soluții rapide pentru a sprijini dezvoltarea sectorului.
