Frații Micula nu se află în România
Surse Digi24 confirmă că frații Micula nu sunt în țară și, prin urmare, nu pot oferi explicații cu privire la acuzațiile ce îi vizează. Autoritățile susțin că aceștia ar fi transferat bunuri din firmele pe care le controlează către alte societăți pentru a împiedica statul român să recupereze prejudiciul de 400 de milioane de euro.
Schema de transfer a bunurilor
Procurorii afirmă că, în perioada 2018 – 2024, frații Micula ar fi realizat transferuri de terenuri, construcții, echipamente de producție și instalații tehnice către șapte societăți pe care le conduc din umbră. În total, activele implicate în aceste tranzacții ar valora 32 de milioane de euro. Aceștia ar fi încercat să ofere o aparență de legalitate acestor transferuri, invocând creanțe împotriva lor, dar anchetatorii suspectează că aceste relații comerciale nu sunt reale.
Investigații și măsuri legale
În cadrul anchetei, procurorii au ridicat documente și dispozitive de stocare de la diverse societăți comerciale asociate fraților Micula. De asemenea, instanțele din România continuă să se ocupe de mai multe procese legate de recuperarea celor 400 de milioane de euro, inclusiv prin măsuri asiguratorii impuse asupra bunurilor companiilor European Food S.A. și Transilvania General Import Export S.R.L.
Deciziile instanței supreme au confirmat legalitatea acestor măsuri, subliniind importanța protejării intereselor statului și asigurarea recuperării ajutoarelor de stat considerate ilegale de Comisia Europeană.
Frații Micula și tentativa de a împiedica recuperarea datoriilor
Frații Micula nu se află în România, conform surselor. Aceștia ar fi încercat să blocheze statul român în eforturile de a recupera suma de 400 de milioane de euro, reprezentând despăgubiri acordate de instanțele europene.
În trecut, ei au invocat un acord de garantare a investițiilor între România și Suedia, având în vedere că dețin cetățenie suedeză. Aceștia au dat statul român în judecată la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale, unde inițial au obținut câștig de cauză. Totuși, instanțele europene au hotărât ulterior că despăgubirile acordate au fost ilegale și că statul român trebuie să recupereze suma respectivă.
