Consiliul Fiscal: România nu poate perpetua deficite de 9% din PIB
Consiliul Fiscal a subliniat că România nu poate menține un deficit bugetar de 9% din PIB, afirmând că, în absența măsurilor de corecție, deficitul ar depăși această valoare. Guvernul României a stabilit o țintă de deficit cash și ESA pentru anul curent la 8,4% din PIB, considerând-o ambițioasă, dar realizabilă, conform evaluărilor Consiliului Fiscal.
În opinia instituției, corecția bugetară este esențială pentru restabilirea încrederii în finanțele publice din România. Totuși, procesul este complex și va necesita timp. Consiliul Fiscal a avertizat că perpetuarea deficitului de 9% ar putea conduce la o criză a datoriei publice, accentuând nevoia de ajustare a politicilor bugetare.
Pe de altă parte, analiza propusă de Consiliul Fiscal arată că, în urma revizuirii proiecțiilor de deficit, se mențin cheltuielile și veniturile bugetului general consolidat, chiar dacă acestea sunt diminuate cu aproximativ 1,8 miliarde lei. Rata de absorbție a fondurilor europene rămâne o incertitudine majoră atât pe partea veniturilor, cât și pe cea a cheltuielilor, fiind esențială pentru susținerea dezvoltării economice a țării.
Consiliul Fiscal avertizează asupra deficitului bugetar din România
Consiliul Fiscal (CF) subliniază că România nu poate continua să aibă un deficit bugetar de 9% din PIB. Acesta a evidențiat că pentru a aborda corecția bugetară, este necesară o ajustare atât pe partea de cheltuieli, cât și o îmbunătățire a colectării veniturilor fiscale, care în prezent se află la un nivel scăzut de 28,7% din PIB, comparativ cu alte țări din regiune.
„Corecţia bugetară este absolut necesară”, afirmă CF, menționând că o reducere semnificativă a cheltuielilor bugetare fără modificări în regimul fiscal este iluzorie. De asemenea, este crucial ca România să evite deficitele gemene, care o singularizează în cadrul Uniunii Europene.
Consiliul Fiscal a subliniat importanța investițiilor publice, care ar putea reprezenta aproximativ 7,8% din PIB, și a menționat că aceste investiții sunt esențiale pentru atenuarea impactului corecției bugetare. În plus, reforma ANAF și digitalizarea sunt considerate vitale pentru reducerea evaziunii fiscale și, implicit, pentru micșorarea deficitului bugetar.
În contextul actual, CF a subliniat că măsurile de sprijin pentru activitățile economice pot fi realizate prin intermediul fondurilor europene, dar corecția bugetară exclude un impuls fiscal pozitiv. Astfel, politica monetară nu poate fi relaxată, având în vedere necesitatea de a preveni presiuni asupra monedei naționale.
Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din acest an a fost deja pus în dezbatere de Ministerul Finanțelor, evidențiind urgența acestor măsuri. Evaluarea cadrului macroeconomic arată relevanța acestor considerații pentru a menține economia în teritoriu pozitiv în anii următori.