Stăpânirea focului este considerată una dintre cele mai importante descoperiri tehnologice din istoria umanității, oferind strămoșilor noștri protecție, posibilitatea de a găti alimente și un motiv de socializare. Recent, o echipă de cercetători de la British Museum a reanalizat cronologia utilizării focului, sugerând că primul foc a fost aprins acum aproximativ 400.000 de ani, mult mai devreme decât se credea anterior.
Descoperirea a avut loc în apropierea satului Barnham din Suffolk, Marea Britanie, unde arheologii au găsit o porțiune de pământ care fusese arsă repetat, indicând utilizarea sa de către oameni. Testele geochimice au arătat că temperatura a depășit 700°C, sugerând că aceasta era o vatră de foc folosită de oameni, nu rezultatul unui incendiu natural.
Pe lângă dovezile de ardere, cercetătorii au descoperit topoare de mână crăpate de căldură și fragmente de pirită de fier, mineral rar în zonă, care produce scântei atunci când este lovit cu silex. Aceste descoperiri sugerează că oamenii din acea perioadă aveau cunoștințe avansate despre foc și îl utilizau activ.
În trecut, se credea că cea mai veche dovadă a fabricării focului era de aproximativ 50.000 de ani, dar noile dovezi de la Barnham indică faptul că oamenii erau maeștri ai focului cu 400.000 de ani în urmă. Această descoperire are implicații profunde pentru înțelegerea evoluției umane, arătând că abilitatea de a crea și controla focul a fost un punct de cotitură esențial în istoria omenirii.
Dr. Rob Davis, autorul principal al studiului, subliniază importanța acestei descoperiri, afirmând că aceasta împinge înapoi momentul în care oamenii au început să folosească focul cu aproximativ 350.000 de ani. Această reanalizare a cronologiei stăpânirii focului ne oferă o nouă perspectivă asupra dezvoltării sociale și practice a strămoșilor noștri.
Cercetările recente sugerează că primul foc a fost aprins de neanderthalieni acum aproximativ 400.000 de ani, în vatra din Barnham, Marea Britanie. Aceste descoperiri sunt susținute de analiza fosilelor din regiuni precum Swanscombe, Kent și Atapuerca, Spania, care conțin ADN neanderthalian timpurie, conform profesorului Chris Stringer de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.
Neanderthalienii, o „specie soră” a oamenilor moderni, au demonstrat abilități cognitive avansate și complexitate culturală, ceea ce face ca această descoperire să fie deosebit de semnificativă. Deși cea mai veche dovadă a existenței neanderthalienilor datează de doar 430.000 de ani, cei care au aprins focul în Britania se află printre cele mai vechi grupuri cunoscute până în prezent.
Profesorul Nick Ashton, curator al colecțiilor paleolitice la British Museum, a remarcat că aceste grupuri timpurii de neanderthalieni aveau cunoștințe despre proprietățile silexului, piritei și iască, evidențiind astfel ingeniozitatea lor la o dată atât de timpurie. Studiul care documentează aceste descoperiri a fost publicat în revista Nature.
