România pierde cursa pentru integrarea dronelor militare
România se află în întârziere față de alte țări europene în ceea ce privește integrarea dronelor militare în sistemul său de apărare. În contrast, Finlanda a decis ca toți recruții armatei să participe la cursuri de instruire pentru utilizarea dronelor, pregătind astfel soldații să utilizeze aceste tehnologii avansate.
Polonia, de asemenea, a avansat semnificativ în acest domeniu, având deja drone terestre în exercițiile sale militare și planificând înființarea unui batalion specializat în tacticile utilizării sistemelor fără pilot. Dronele terestre folosite de Polonia, de tip Goblin și Gnom, îndeplinesc atât roluri logistice, cât și ofensive, având capacitatea de a transporta muniție sau militari răniți, precum și de a fi echipate cu mitraliere și lansatoare de grenade.
Pe de altă parte, România nu dispune de unități specializate în utilizarea dronelor, iar Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu a oferit informații clare cu privire la numărul militarilor pregătiți pentru operarea acestor aparate. Achizițiile recente s-au concentrat pe drone de mari dimensiuni, precum Bayraktar, produse în Turcia, și Watchkeeper X18 din Israel, însă numărul dronelor FPV (first person view) este limitat. Există posibilitatea ca acestea să fie achiziționate prin programul SAFE al Uniunii Europene.
În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în integrarea dronelor militare în sistemul său de apărare, rămânând în urmă față de Polonia și Finlanda, care au implementat măsuri proactive în acest domeniu crucial.
