Bucureștiul, sub amenințarea zeppelinelor germane
La 27 august 1916, România a intrat în Primul Război Mondial, iar în ziua imediat următoare, capitala București a fost bombardată pentru prima dată de zeppelinele germane, sub privirile speriate ale locuitorilor. Această acțiune a marcat un moment de șoc profund pentru populația Bucureștiului, care nu era pregătită pentru ororile războiului.
Constantin Argetoianu, un politician de seamă, își amintește de noaptea de 28 august, când orașul a fost surprins de alarma unui bombardament. În memoriile sale, el descrie cum a fost trezit de sunetele alertelor și cum, împreună cu vecinii, a așteptat cu sufletul la gură în stradă, sperând să nu se întâmple nimic rău. După câteva momente de liniște, a observat un zeppelin iluminat de reflectoare, zburând liniștit pe cerul Bucureștiului.
„Noaptea era senină, pe pământ liniște și tăcere, așa încât se auzea perfect zgomotul motoarelor aeronavei întrerupt numai de bubuiturile neputincioaselor noastre tunuri”, povestește Argetoianu, evidențiind contrastul între calmul nopții și teroarea bombardamentelor.
Impactul acestor bombardamente asupra moralului populației a fost semnificativ, afectând încrederea românilor în aliați. Ambasadorul francez la București, contele de Saint-Aulaire, a observat că, deși orașul își păstra o față optimistă, încrederea în partenerii săi din Antantă era știrbită.
Bucureștiul, sub amenințarea bombelor zeppelinelor germane
În perioada în care Bucureștiul se confrunta cu atacurile aeriene, principala problemă a României a fost pasivitatea armatei aliaților de la Salonic. Această armată avea responsabilitatea de a demara o ofensivă împotriva trupelor bulgaro-germane pentru a preveni o atacare a României din sud.
Românii își exprimau nemulțumirea, constatând că Franța i-a lăsat fără apărare împotriva bombardamentelor germane. În ciuda așteptărilor de la armata de la Salonic, românii nu primeau vești despre o ofensivă care să contracareze amenințarea. Ionel Brătianu, prim-ministrul României, a protestat împotriva acestei neîndepliniri a promisiunilor, subliniind necesitatea sprijinului din partea Angliei pentru a iniția ofensiva.
Inacțiunea forțelor aliaților a dus la mobilizarea trupelor bulgaro-germane, provocând un dezastru pentru armata română, cum a fost bătălia de la Turtucaia. Această situație a evidențiat gravitatea amenințărilor cu care se confrunta Bucureștiul în acele momente dificile.
