Recent, cosmologul Subir Sarkar și colegii săi au publicat un studiu care indică faptul că Universul nu este simetric în toate direcțiile, contrar a ceea ce sugerează modelul cosmologic standard, care se bazează pe ideea de isotropie și omogenitate. Această descoperire ar putea avea implicații semnificative asupra înțelegerii noastre despre cosmos.
Studiul, publicat în Reviews of Modern Physics, analizează o problemă majoră cunoscută sub numele de anomalia dipolului cosmic. Aceasta reprezintă o provocare serioasă pentru modelul Lambda-CDM, cel mai acceptat model cosmologic. Anomalia se referă la variațiile observate în radiația cosmică de fond (CMB), care, deși extrem de uniformă la scară mare, prezintă diferențe detectabile de temperatură, cu o parte a cerului fiind puțin mai caldă decât cealaltă.
Un aspect crucial al acestei cercetări este testul propus în 1984 de astronomii George Ellis și John Baldwin, care a verificat anizotropia dipolară în distribuția materiei cosmice, cum ar fi galaxiile radio și quasarii. Rezultatele recente sugerează că dipolul materiei nu corespunde cu cel observat în CMB, ceea ce pune sub semnul întrebării ipoteza unui Univers simetric.
Aceste constatări sugerează că modelul cosmologic standard ar putea necesita o revizuire, având în vedere că anomalia dipolului cosmic a fost, în mare parte, ignorată de comunitatea astronomică. Problema rămâne deschisă, având în vedere complexitatea soluțiilor posibile care ar putea implica abandonarea modelului Lambda-CDM.
Universul Asimetric: O nouă perspectivă în cosmologie
Recent, cercetările au sugerat că Universul ar putea fi asimetric, o concluzie ce ar putea schimba fundamental modul în care percepem cosmosul. Această ipoteză este susținută de datele așteptate de la misiuni precum Euclid și SPHEREx, precum și de telescoape avansate precum Observatorul Vera Rubin și Square Kilometer Array.
Analiza acestor date, utilizând tehnici moderne de inteligență artificială și machine learning, ar putea oferi indicii esențiale în elaborarea unui nou model cosmologic. „Impactul ar fi uriaș, atât pentru fizica fundamentală, cât și pentru modul în care înțelegem Universul”, a declarat cercetătorul Sarkar.
