Stolojan: Măsurile Guvernului Nu Reprezintă Reformă
Fostul premier Theodor Stolojan a declarat că măsurile implementate de Guvernul Bolojan nu constituie reforme reale, subliniind că acestea nu implică o regândire a sistemelor. Stolojan a afirmat că aceste măsuri s-au confruntat cu o „coterie transpartinică” în ceea ce privește reducerea cheltuielilor la nivel local și central.
El a explicat că credibilitatea României pe piețele financiare interne și externe depinde de respectarea angajamentului față de Uniunea Europeană de a reduce deficitul bugetar de la peste 9% la 3% sau chiar sub 3% în perioada 2025-2031. Stolojan a subliniat că pentru a reduce deficitul bugetar, este esențial să se accelereze ritmul de creștere economică, menționând că o creștere economică de 3-4% ar facilita această reducere.
„Din punctul meu de vedere, măsurile luate până acum nu înseamnă reformă. O reformă presupune regândirea sistemelor și așezarea acestora pe fundamente economice”, a adăugat Stolojan. El a criticat măsurile anterioare, cum ar fi creșterea TVA-ului și impozitelor pe proprietăți, afirmând că acestea nu sunt soluții sustenabile, deoarece nu abordează problemele fundamentale ale administrației publice.
Stolojan a concluzionat că reducerea cu 10% a cheltuielilor din administrația publică nu constituie o reformă reală, ci o măsură temporară ce nu va rezolva problemele structurale ale sistemului. El a evidențiat că, fără o regândire a modului de funcționare a sectoarelor publice, presiunea asupra acestora va conduce din nou la aceleași rezultate negative ca în trecut.
Declarațiile lui Theodor Stolojan despre reformele din România
Theodor Stolojan a subliniat că măsurile implementate în România până în prezent nu pot fi considerate reforme reale. El a evidențiat o stagnare la nivel central și local, afirmând că ne-am împotmolit într-o „coterie transpartinică” care împiedică progresul.
În acest context, Stolojan a adus în discuție disfuncționalitățile existente în sistemele publice. De exemplu, el a menționat că, deși spitalele din România au fost dotate cu echipamente medicale costisitoare, precum rezonanța magnetică, lipsa de personal specializat face ca aceste resurse să rămână neutilizate. Aceasta este o risipă de resurse publice care evidențiază problemele structurale ale sistemului de sănătate.
Un alt exemplu menționat de Stolojan a fost situația companiei Transelectrica, care, în ciuda capacităților sale, se confruntă cu importuri semnificative de energie electrică. Acest lucru se datorează întârzierilor în funcționarea unei centrale electrice esențiale, care ar fi trebuit să fie operațională din 2019, dar care încă nu este în funcțiune în 2026. Această situație subliniază necesitatea unor reforme reale și funcționale în sectorul energetic.
