Microplasticele din corpul uman: descoperiri alarmante sau rezultate discutabile?
În ultimii ani, cercetările au identificat prezența microplasticelor și nanoplasticelor în diverse țesuturi umane, inclusiv creier, sânge, placentă și organe reproductive. Aceste descoperiri au generat îngrijorare în rândul publicului, dar unii experți avertizează că rezultatele pot fi afectate de contaminare și interpretări eronate ale datelor.
Chimistul Roger Kuhlman subliniază că, deși această situație este alarmantă, există o nevoie urgentă de a reevaluare a cunoștințelor noastre referitoare la microplasticele din organism, având în vedere că informațiile disponibile sunt limitate.
Experții menționează că dimensiunea extrem de mică a particulelor de micro și nanoplastic le face greu de analizat. În acest context, cercetătorii au descoperit că multe studii nu au luat în considerare posibile „false pozitive”. De exemplu, un studiu recent care afirma o creștere rapidă a nivelurilor de microplastice în creier a fost contestat pe baza unor probleme metodologice, inclusiv lipsa unui control adecvat al contaminării.
Dr. Dušan Materić, de la Helmholtz Centre for Environmental Research, a calificat studiul respectiv drept „o glumă”, având în vedere că țesutul cerebral este bogat în grăsimi care pot genera semnale confundate cu plasticul. De asemenea, tehnica de analiză Py-GC-MS a fost criticată pentru inadecvarea sa în identificarea tipurilor de plastic din cauza interferențelor persistente.
În ciuda controverselor, unii cercetători susțin că studiile contestate au încă valoare, subliniind că ne aflăm într-o etapă timpurie în înțelegerea impactului microplasticelor asupra sănătății umane. Profesorul Matthew Campen atrage atenția asupra riscurilor de politici publice greșite cauzate de dovezi slabe, care pot duce la panică inutilă.
Până la clarificarea efectelor microplasticelor, experții recomandă măsuri preventive, cum ar fi evitarea încălzirii alimentelor în plastic și utilizarea sticlei sau metalului pentru depozitarea lichidelor.