Recent, cercetătorii au identificat cele mai vechi dovezi cunoscute ale bacteriei Treponema pallidum, agentul patogen responsabil de sifilis, într-un schelet de 5.500 de ani, găsit într-un adăpost de stâncă din Columbia. Analiza genetică a relevat că individul era infectat cu o tulpină necunoscută de T. pallidum, adăugând complexitate înțelegerii evoluției sifilisului.
Studiile anterioare au arătat că T. pallidum a fost prezent în America cu mult înainte de expedițiile lui Cristofor Columb, având dovezi ale bacteriei la indivizi din Chile și Brazilia. Cu toate acestea, noul studiu publicat în revista Science a izolat cel mai vechi genom de T. pallidum cunoscut, provenind de la un vânător-culegător din Columbia, datând de acum 5.500 de ani.
Autorul principal al studiului, Davide Bozzi, a declarat că aceste rezultate extind asocierea dintre T. pallidum și oameni cu mii de ani în urmă. Deși scheletul vechi nu prezenta leziuni evidente asociate bolilor treponemice, analiza genomică a arătat că acesta aparține unei linii evolutive distincte față de subspeciile identificate anterior. Estimările sugerează că această linie s-a separat de cele moderne cu aproximativ 13.700 de ani în urmă.
Elizabeth Nelson, coautoare a studiului, a menționat că dovezile genomice actuale nu rezolvă toate întrebările legate de originea sifilisului, dar sugerează o istorie evolutivă îndelungată a agenților patogeni treponemici în America. Într-o analiză asociată, antropologii au concluzionat că descoperirea indică o origine a sifilisului în America, mai degrabă decât în Europa.
Cea mai veche dovadă pentru originea sifilisului
O descoperire recentă a unui schelet vechi de 5.500 de ani oferă cea mai veche dovadă cunoscută până acum despre originea sifilisului. Această descoperire este semnificativă nu doar pentru înțelegerea evoluției acestei boli, ci și pentru strategiile de control ale sifilisului, care a avut o revenire globală în ultimul deceniu.
Potrivit cercetătorilor, sifilisul din secolul al XV-lea ar putea fi considerat prima boală infecțioasă emergentă globalizată, anticipând alte pandemii, precum HIV/SIDA sau COVID-19. Această analiză subliniază importanța cercetării paleogenomice în elucidarea evoluției bolilor infecțioase și impactul lor asupra comunităților din trecut și prezent.
