Mihail Kavelașvili, noul președinte al Georgiei
Parlamentarii georgieni l-au ales pe Mihail Kavelașvili, un fost fotbalist, drept noul președinte al țării. Kavelașvili, cunoscut pentru opiniile sale puternic antioccidentale, va înlocui pe prooccidentala Salome Zourabichvili. Această alegere vine în contextul unor manifestații majore împotriva guvernului, cauzate de decizia de a suspenda negocierile de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană.
Opinile controversate ale lui Kavelașvili
Kavelașvili, care a jucat pentru echipe precum Manchester City, are o atitudine critică față de Occident, afirmând că agențiile de informații occidentale încearcă să împingă Georgia în război cu Rusia. Discursurile sale publice din acest an reflectă o retorică conspiraționistă și o poziție deschisă prorusă.
Contextul politic din Georgia
Decizia partidului de guvernământ, Visul Georgian, de a îngheța procesul de aderare a țării la UE până în 2028 a stârnit furie în rândul populației, unde sondajele arată că dorința de a adera la UE este extrem de populară. Kavelașvili a fost ales cu 224 de voturi din 225, fiind singurul candidat nominalizat, în ciuda boicotului partidelor de opoziție.
Reacția publicului
Înainte de votul pentru președinte, sute de protestatari s-au adunat în fața Parlamentului, exprimându-și nemulțumirea față de situația politică actuală. Aceștia au jucat fotbal în stradă și au fluturat cartonașe roșii, o referire ironică la cariera sportivă a lui Kavelașvili.
„`html
Fost fotbalist al lui Manchester City ales președinte al Georgiei
Un fost fotbalist al echipei Manchester City a fost ales președinte al Georgiei, fiind asociat cu o orientare antioccidentală și pro-rusă. Acesta este unul dintre liderii partidului Puterea Poporului, o formațiune care face parte din coaliția de guvernământ și care a propus legi controversate referitoare la „agenții străini”. Aceste legi impun organizațiilor care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca agenți de influență străină, cu sancțiuni severe pentru încălcări.
În contextul alegerilor, președinta în exercițiu, Salome Zourabichvili, a contestat legitimitatea noului parlament, acuzând fraude în alegerile din octombrie. Deși se află la finalul mandatului, Zourabichvili a afirmat că va continua să se considere liderul statului. Partidele de opoziție au promis că o vor considera pe Zourabichvili drept președinte legitim, chiar și după învestirea lui Kavelașvili, planificată pentru 29 decembrie.
Georgia, cunoscută timp de decenii ca un stat pro-occidental, a văzut o deteriorare a relațiilor cu Occidentul, în special prin adoptarea unor legi criticate ca fiind inspirate de Rusia. Țările occidentale, inclusiv Uniunea Europeană, și-au exprimat îngrijorarea față de orientarea politică a Georgiei și au amenințat cu sancțiuni în urma reprimării protestelor. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat, într-un mesaj video, că visul european al Georgiei trebuie să rămână viu.
De la începerea conflictului din Ucraina, guvernul georgian a încercat să îmbunătățească relațiile cu Rusia, care a avut un istoric de stăpânire asupra Georgiei până în 1991, și care a sprijinit regiuni separatiste din țară. În urma acestor tensiuni, zeci de mii de protestatari s-au adunat în fața parlamentului, cerând reforme și exprimându-și nemulțumirea față de guvern. În timpul protestelor, autoritățile au folosit forța pentru a dispersa mulțimile, iar guvernul a acuzat protestatarii de organizarea unei revoluții pro-UE.
Recent, parlamentul a adoptat noi restricții severe privind protestele, sporind amenzile și interzicând utilizarea artificiilor și a altor obiecte periculoase în timpul manifestațiilor.
„`
