George Lazăr, fost lider liberal, condamnat pentru influență în funcții publice
Fostul șef al filialei Neamț a Partidului Național Liberal (PNL) și fost secretar de stat la Ministerul Energiei, George Lazăr, a fost condamnat în primă instanță pe 19 martie la un an de închisoare cu suspendare. Condamnarea vine în urma acuzațiilor formulate de Direcția Națională Anticorupție (DNA), care susține că Lazăr și-a folosit influența pentru a menține într-o funcție publică un apropiat de-al său.
În cadrul dosarului, se evidențiază faptul că, în primii ani ai coaliției PSD-PNL, a existat o „negociere nescrisă” pentru împărțirea posturilor la nivel local. Aceste fapte datează din anul 2022, când George Lazăr era președinte al PNL Neamț și membru în Biroul Politic Național al partidului.
Procurorii DNA au acuzat că, în 2022, Lazăr a intervenit pentru a menține un apropiat în funcția de director al Direcției Silvice Neamț, contactând persoane pentru a-l convinge pe titularul postului să renunțe la întoarcerea sa în funcție.
Din motivarea dosarului reiese că liderii PNL și PSD au negociat împărțirea posturilor, inclusiv cele de la direcțiile silvice din țară. De exemplu, postul de director al Direcției Silvice Neamț era dorit de un candidat apropiat de PNL, în contextul în care titularul era perceput ca fiind din „oamenii PSD”.
Interceptările convorbirilor dintre George Lazăr și un fost senator PNL, Eugen Țapu-Nazare, sugerează existența acestor negocieri politice pentru funcții, evidențiind presiunea exercitată asupra titularului pentru a accepta delegarea pe o altă funcție.
George Lazăr, condamnat pentru „negocieri nescrise” între PNL și PSD
Fostul lider liberal George Lazăr a fost condamnat în urma unui dosar care a scos la iveală existența unor „negocieri nescrise” între Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) pentru împărțirea funcțiilor în teritoriu. Procurorii au evidențiat că, deși nu a existat un protocol scris, dovezile din dosar indică faptul că astfel de negocieri au avut loc între membrii celor două partide.
Interceptările relevă discuții în care se confirma că s-ar fi realizat negocieri, de exemplu, în privința direcțiilor și a posturilor ocupate de cei din PNL, ceea ce sugerează o colaborare subterană între cele două formațiuni politice.
Procurorii au subliniat că cariera profesională a unei persoane care a obținut funcția de director silvic a fost influențată de „jocurile politice” ale liderilor PNL, care nu o doreau în acel post. De asemenea, s-a demonstrat că delegările și numirile în funcții au fost realizate pe baza unor cereri care ascundeau solicitări din partea unor persoane influente.
În timpul audierilor, Lazăr a negat acuzațiile, afirmând că doar și-a exprimat o părere despre profesionalismul candidaților la funcție. Totuși, procurorii au considerat că declarațiile sale au fost „nesincere” și că a folosit influența sa pentru a determina numirea unui apropiat în funcția de director al Direcției Silvice Neamț, ignorând titularul postului care dorea să revină.
Judecătorii au ajuns la concluzia că probele furnizate de DNA au fost suficiente pentru a susține acuzațiile aduse lui George Lazăr, considerând că acesta a impus, în calitate de reprezentant al partidului, o influență nejustificată asupra numirilor în funcții publice.
Condamnarea lui George Lazăr și dezvăluirile despre negocierile PNL-PSD
Fostul lider liberal George Lazăr a fost condamnat, iar cazul său a scos la iveală „negocierile nescrise” dintre PNL și PSD pentru obținerea unor funcții în instituțiile publice. Judecătorii au evidențiat că influența lui Lazăr în județul Neamț s-a extins dincolo de Direcția Silvică, incluzând și alte instituții, precum Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
În motivarea sentinței, judecătorii au menționat discuții telefonice interceptate între Lazăr și fostul senator Țapu-Nazare, în care aceștia se referă la conducătorii unor instituții publice locale ca fiind „oamenii noștri”. Aceste fapte de corupție sunt considerate o amenințare majoră pentru democrație, subminând drepturile omului și principiile democratice, afectând astfel echitatea socială și justiția.
Judecătorii au concluzionat că astfel de practici erodează principiile unei administrații eficiente, punând în pericol stabilitatea și credibilitatea instituțiilor statului.
